Newsletterul Antifake.ro

Newsletterul Antifake: Clipuri cu vedete de la Hollywood, editate și folosite în războiul informațional împotriva Ucrainei

Posted on by eurocomunicare

Citește fact-checking-ul integral aici.

Citește articolul complet aici.

Clipuri cu vedete de la Hollywood, editate și folosite de către propaganda rusă în războiul informațional împotriva Ucrainei

Propaganda rusă exploatează videoclipurile celebrităților de pe platforma Cameo pentru a-și eficientiza campaniile de dezinformare. Cameo este un serviciu care permite utilizatorilor să plătească o sumă de bani pentru ca diverse celebrități să înregistreze scurte videoclipuri personalizate, în vederea distribuirii lor în mediul online.

Videoclipuri cu Elijah Wood, Mike Tyson, Priscilla Presley sau Taylor Swift au fost editate pentru a promova mesaje împotriva Ucrainei. Potrivit unei cercetări a Centrului de Analiză a Amenințărilor al Microsoft, cel puțin șapte celebrități, inclusiv cele enumerate mai sus, au avut videoclipurile modificate de către actorii pro-ruși pentru a părea că îl critică pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Videoclipurile editate au fost distribuite pe rețelele sociale, apoi au fost popularizate în mare parte de către publicațiile și canalele TV deținute sau controlate de guvernul rus. În unele cazuri, videoclipurile au fost editate pentru a părea interviuri autentice acordate posturilor de știri sau distribuite pe conturile social media ale respectivelor celebrități. Majoritatea mesajelor se concentrează pe discreditarea Ucrainei, a conducerii acesteia și a eforturilor de război.

Până în acest moment, nu se știe sigur cine se află în spatele campaniei de propagandă și cine a finanțat-o.

Citește mai mult:

Wired.com – Elijah Wood and Mike Tyson Cameo Videos Were Used in a Russian Disinformation Campaign

Nbcnews.com – U.S. celebrities were tricked into recording videos later doctored into anti-Zelenskyy propaganda

Cnn.com – Russian propagandists exploited celebrity Cameo videos to spread disinformation, Microsoft says

Ce pot face jurnaliștii pentru a combate eficient dezinformarea pe rețelele sociale?

Cum se pot proteja jurnaliștii împotriva distribuirii informațiilor false care circulă în social media? Prestigioasa organizație PEN America, cunoscută pentru promovarea unor principii precum libertatea presei și siguranța jurnaliștilor, a realizat un scurt ghid de bune practici dedicat jurnaliștilor, pentru combaterea dezinformării de pe platformele sociale. Pe lângă tehnicile de fact-checking, următoarele sugestii pot ajuta jurnaliștii să navigheze mai în siguranță mediul online atât de expus conținuturilor false.

1. Anticipați propriile vulnerabiliăți în fața dezinformării: dezinformarea este concepută pentru a ne capta atenția și a provoca răspunsuri emoționale puternice, cum ar fi furia, frica, indignarea sau înduioșarea. Astfel de răspunsuri pot afecta temporar capacitatea de a gândi critic. Ca urmare, este posibil să distribuim sau să amplificăm dezinformarea fără a mai reflecta asupra veridicității sale. În acest sens, dacă un conținut vă provoacă o reacție emoțională deosebit de puternică, încercați să nu îl distribuiți imediat și să vă faceți propria investigație jurnalistică pentru a stabili faptele, contextul, cauzele sau consecințele.

2. Asigurați-vă de autenticitatea și credibilitatea sursei de unde preluați un anumit conținut: înainte de a distribui un conținut sau de a-l integra într-un material jurnalistic, analizați profilul autorului postării, inclusiv numele de utilizator, fotografia, biografia și rețeaua de prieteni. Verificați dacă autorul postării urmărește conturi ale unor grupuri extremiste sau care răspândesc informații eronate sau dacă etichetează frecvent jurnaliști sau figuri publice pentru a atrage atenția. Asigurați-vă că nu preluați conținut de pe conturi false, urmărind indicii precum: biografie inexistentă sau foarte sumară, absența informațiilor credibile și verificabile despre locul de muncă, absența unei fotografii de profil credibile și verificabile, existența unui număr mare urmăritori pentru un cont creat recent, absența informațiilor credibile și verificabile privind viața profesională (de exemplu, participare la evenimente reale, care pot fi documentate).

3. Utilizați instrumentele online pentru a verifica autenticitatea fotografiilor și videoclipurilor: nu toate imaginile care pretind că prezintă evenimente curente sunt autentice. Unele sunt scoase din context sau prezentate într-un context fals, în timp ce altele sunt pur și simplu editate. Iată câteva instrumente care vă ajută să identificați astfel de imagini: scanați fotografia sau videoclipul pentru marcajele de timp care pot dezvălui data și ora la care au fost realizate; verificați datele privind geolocația, pentru a verifica dacă fotografia sau videoclipul chiar au fost realizate acolo unde pretinde autorul că ar fi fost realizate. Căutați indicii precum nume de clădiri, nume de străzi, și utilizați instrumente precum Google Maps sau OpenStreetMap de la Bellingcat pentru a verifica locația acestora. Utilizați instrumente online precum Google Reverse Image Search pentru a aduna informații despre sursa primară a unei fotografii sau InVID pentru a analiza și a aduna informații contextuale despre un videoclip.

4. Folosiți propriile dumneavoastră conturi de pe rețelele sociale pentru a promova informațiile credibile: mulți oameni folosesc rețelele sociale ca modalitate de a se informa și este posibil ca unii utilizatori să vă urmărească ca pe o sursă de încredere. Credibilitatea instituției de presă în cadrul căreia lucrați se reflectă asupra credibilității conținutului pe care îl promovați în mediul online.

Citește mai mult:

Pen.org – A Journalist’s Guide to Navigating Disinformation on Social Media

Atacurile cibernetice avansate pot cauza pierderi de 10 miliarde de dolari până în 2025

Utilizarea pe scară largă a Inteligenței Artificială (AI) creează avantaje și deopotrivă vulnerabiltăți. Se estimează că, în 2024, numărul companiilor și instituțiilor care se vor confrunta cu atacuri cibernetice generate cu ajutorul AI va fi în creștere, iar cele mai multe dintre aceste atacuri vor încerca să spargă bazele de date ale organizațiilor, să extragă informații confidențiale sau să lanseze atacuri reputaționale. Potrivit Agenției pentru Securitate Cibernetică a UE, numărul atacurilor de tip ransomware a crescut exponențial în ultimul deceniu, iar pierderile financiare generate de acestea va ajunge la 10 miliarde de dolari până în 2025.

Răspunsul la aceste provocări necesită investiții semnificative în sistemele de securitate cibernetică. Noile tehnologii ar trebui, printre altele, să ofere protecție și să realizeze o gestionare eficientă a volumului imens de date colectate. Accentul se pune, în mod corect, pe soluțiile tehnologice, dar și programele de alfabetizare și educație sunt importante, astfel încât utilizatorii să conștientizeze riscurile, să le recunoască și să prevină, pe cât posibil, breșele de securitate. În următorii ani, datele arată că asigurarea securității cibernetice necesită monitorizarea continuă și actualizarea regulată a protocoalelor, evitarea riscurilor fiind posibilă doar prin efortul comun al experților (fie că provin din zona guvernamentală sau privată), al companiilor tehnologice și al furnizorilor de servicii de Internet.

Citește mai mult:

verdict.co.uk – Top five technology investment trends to watch in 2024

techmagic.co – AI in Cybersecurity: Exploring the Top 6 Use Cases

#Dezinformarea influențează chiar modul în care ne privim vecinii

„Dezinformarea influențează opțiunile politice, deciziile privind sănătatea și chiar modul în care ne privim vecinii. Dar iată care este partea cea mai interesantă: are acest efect chiar și atunci când nu neapărat noi suntem cei induși în eroare, aceasta deoarece îi influențează pe cei care locuiesc, lucrează sau votează în comunitățile noastre”. Declarația aparține lui Dan Evon, fost reporter Snopes, în prezent membru News Literacy Project.

Citește mai mult:

Washington Post: Top trending misinformation tactics everyone can learn to spot

Urmăriți canalul ANTI-FAKE pe WhatsApp click aici.

Articole asemănătoare:

Newsletterul Green ANTI-FAKE: Megaproducția cinematografică „Dune” ne-ar putea ajuta să înțelegem ma...luni martie 4, 2024
Accent: Incursiune în culisele platformelor digitaleluni iunie 21, 2021
Psihologia dezinformării: Ce se întâmplă în mintea noastră atunci când primim o informație nouă?miercuri octombrie 13, 2021
Newsletterul ANTI-FAKE (23-30 noiembrie 2020)luni noiembrie 23, 2020
Focus Global: China, principalul partener comercial al UEluni februarie 15, 2021
Newsletterul ANTI-FAKE (23-30 august)luni august 30, 2021
Accent: Inteligența Artificială poate încălca drepturile omuluiluni decembrie 14, 2020
Tulpini similare, origini diferiteluni martie 8, 2021
Focus România: Rata de incidență declanșează scenariul roșuluni octombrie 12, 2020
Amprenta Digitală: Sigla de încredere ciberneticămiercuri august 30, 2023

234 thoughts on “Newsletterul Antifake: Clipuri cu vedete de la Hollywood, editate și folosite în războiul informațional împotriva Ucrainei”

  4. Puravive Pills spune:

    I have been browsing online more than three hours today yet I never found any interesting article like yours It is pretty worth enough for me In my view if all website owners and bloggers made good content as you did the internet will be a lot more useful than ever before

    Răspunde
  7. Tropic Keto Gummies Ingredients spune:

    Just wish to say your article is as surprising The clearness in your post is just cool and i could assume youre an expert on this subject Fine with your permission allow me to grab your RSS feed to keep updated with forthcoming post Thanks a million and please keep up the enjoyable work

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește și stochează cookie-uri pt. a oferi servicii și pt. a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor.
Accept