Psihologia dezinformării: Echo chambers: ce sunt și cum putem evada

Echo chambers sau camerele de rezonanță comunicațională reprezintă acel spațiu comunicațional închis, caracterizat de uniformitatea mesajelor și opiniilor şi creat în special în interiorul rețelelor sociale. „Locatarii” acestor echo chambers au credințe și perspective foarte asemănătoare, motiv pentru care refuză schimbul de idei cu alte persoane pe care nu le consideră de încredere. Astfel, ei devin captivi în interiorul […]

Psihologia dezinformării: Un spațiu digital mai sigur: sfaturi pentru părinți

Copiii din ziua de astăzi sunt în permanență conectați la spațiul digital, de aceea, fiecare familie ar trebui să fie preocupată de siguranța navigării în acest spațiu care poate ascunde, de multe ori, reale pericole precum cyberbullying-ul sau expunerea la un conținut neadecvat vârstei. În acest context, prezentăm câteva sfaturi utile pentru părinții care vor să se asigure că „locuința” lor digitală este […]

Psihologia dezinformării: Teoriile conspiraționiste: ce sunt și de ce atrag

O teorie conspiraționistă este o teorie care respinge explicațiile standard cu privire la un eveniment sau o situație, dând întâietate, în schimb, explicațiilor care fac trimitere la un complot secret din partea unui grup sau a unei organizații. În contextul actual, când narațiunile conspiraționiste circulă cu o viteză uluitoare, apare tot mai des întrebarea: cine […]

Psihologia dezinformării: A ignora critic este la fel de important ca a gândi critic

În contextul actual, al supraabundenței informaționale, tot mai mulți oameni se simt efectiv copleșiți atunci când trebuie să evalueze credibilitatea și importanța unui conținut cu care intră pentru prima dată în contact în mediul online. Pentru a putea naviga mai ușor prin jungla informațională, o soluție este să ne punem la lucru nu doar abilitățile […]

Psihologia dezinformării: De ce să nu atragi public atenția celor care distribuie conţinuturi false

Cum ar putea utilizatorii de social media să conștientizeze mai ușor pericolele asociate amplificării unui conținutul înșelător? O cercetare recentă arată că, în momentul în care utilizatorilor li se atrage atenția să reflecteze cu privire la potenţialul înşelător al unui titlu, şansele ca aceştia să mai distribuie materialul respectiv scad. Pe de altă parte, o […]

Psihologia dezinformării: Presiunea grupului și conformismul pe rețelele sociale

Adeseori se întâmplă ca oamenii să își schimbe opiniile sau comportamentele pentru a fi în consonanţă cu cele ale grupurilor de care aparțin. Această tendință de a ne conforma grupului se produce, în mod natural, din mai multe motive: fie ne dorim să fim plăcuți și acceptați de către grup, fie credem că grupul este, […]

Psihologia dezinformării: Despre iluzia înțelegerii profunde

Uneori, oamenii au impresia greșită că înțeleg anumite fenomene complexe cu o precizie mai mare decât se întâmplă de fapt, moment în care se află sub efectul iluziei înțelegerii profunde (illusion of explanatory depth). Studiile arată că oamenii au tendința să își supraevalueze cunoștințele cu privire la majoritatea fenomenelor care au loc în lumea reală. […]

Psihologia dezinformării: Efectul adevărului implicit: conținutul care nu este marcat drept fals nu este neapărat adevărat

Etichetarea titlurilor și a conținuturilor înșelătoare sau pur și simplu false este o măsură adoptată deja de anumite platforme digitale, precum Facebook, iar eficiența acestei măsuri în limitarea răspândirii dezinformării este dovedită în anumite cazuri. Conținutul înșelător sau fals, demontat de către organizațiile de fact-checking, este etichetat astfel încât să fie vizibil pentru toți utilizatorii. […]

Psihologia dezinformării: Oamenii care se simt izolați social sunt mai vulnerabili în fața dezinformării

Un studiu realizat de cercetătorii de la Princeton University arată că, atunci când se simt excluși din societate, unii oameni devin victimele perfecte ale dezinformării. Mai exact, cei care simt că vocea lor nu este auzită, că nu aparțin unei comunități sau că nu se pot adapta regulilor lumii în care trăiesc au șanse mai […]

Psihologia dezinformării: Framing effect: când „ambalajul” contează mai mult decât conținutul

Efectul de încadrare (framing effect) se referă la mecanismul cognitiv prin care anumite aspecte și  caracteristici evidențiate în legătură cu un lucru/ situație/ eveniment/ persoană (ceea ce se cheamă încadrare) influențează percepția publică asupra acestora. Două dintre cele mai întâlnite cadraje (frames) sunt cel al câștigului (gain) și cel al pierderii (loss). Practic, dacă același […]