Psihologia dezinformării: Orientările politice și încrederea în știință

Orientarea politică influențează modul în care ne raportăm la știință. Datele sociologice din SUA arată că încrederea în știință a simpatizanților partidului republican a scăzut de la 72% în 1975, la 45% astăzi, în timp ce în cazul democraților a crescut de la 67%, la 79%. Conform cercetătorului Adrian Bardon, negaționismul științific are legătură cu […]

Psihologia dezinformării: Mai bine să previi decât să combați

Atât experții în comunicare medicală, cât și organizațiile de fact-checking, depun eforturi constante pentru a combate dezinformarea în contextul pandemiei de COVID-19. Totuși, potrivit unui articol recent, este bine să acționăm înainte ca răul social să fie făcut. Comunicarea preventivă îi ajută pe oameni să devină conștienți de existența unor teme care se repetă și […]

Psihologia dezinformării: Fake news: patru moduri prin care devin ușor de reținut

Care sunt modalitățile prin care conținutul înșelător ajunge să ne păcălească și să ni se întipărească în minte? Studiile au demonstrat că există o serie de scurtături mentale (heuristics) pe baza cărora percepem și interpretăm informațiile noi pe care le întâlnim, indiferent de credibilitatea acestora. Mai exact, avem tendința să acordăm atenție sporită informațiilor noi, […]

Psihologia dezinformării: Cum a schimbat pandemia modul în care ne informăm?

Pandemia de COVID-19 a determinat o perturbare majoră a vieții de zi cu zi, care a generat numeroase schimbări, inclusiv în modul în care ne informăm și consumăm știri. Mai multe studii publicate recent au analizat consumul de știri din ultimul an și jumătate și au determinat existența mai multor factori interconectați care favorizează formarea […]

Psihologia dezinformării: Capcanele referințelor științifice

Pandemia de COVID-19 și adoptarea măsurilor de prevenire a noilor infectări, precum vaccinarea sau purtarea măștii de protecție, au evidențiat importanța încrederii publice în știință. Un studiu recent  constată că încrederea în știință îi face pe oameni vulnerabili în fața pseudoștiinței. În cadrul cercetării, autorii au prezentat  participanților online două știri fictive. Știrile au inclus trimiteri la […]

Psihologia dezinformării: Scrolling-ul obsesiv. Este cazul să mă opresc?

Pandemia de COVID-19 a schimbat modul în care folosim social media pentru a consuma știri. Avem tendința să consumăm mai multe știri pe subiecte legate de pandemie când au loc evenimente-cheie în evoluția situației. Mai exact, în astfel de momente, oamenii au un nivel mai ridicat de incertitudine, și încearcă, prin consumul constant de știri, […]

Psihologia dezinformării: Disonanța cognitivă – contradicțiile ne produc disconfort mental

Disonanța cognitivă se referă la starea de disconfort resimțită de un individ ale cărui atitudini, credințe sau comportamente intră în contradicție unele cu altele. Disonanța cognitivă apare în mai multe situații: atunci când credințele preexistente ale oamenilor sunt în contradicție cu acțiunile pe care aceștia le întreprind; atunci când au, concomitent, mai multe idei contradictorii […]

Psihologia dezinformării: Cybersickness: simptome și măsuri de protecție

Ați simțit vreodată că lumina ecranului de la telefon sau laptop vă obosește ochii și vă cauzează dureri de cap? Ați experimentat stări de amețeală sau de greață după ce ați privit la ecran pentru prea mult timp? Deși aceste simptome sunt frecvent asociate cu simple stări de oboseală a ochilor, ele sunt, de fapt, […]

Psihologia dezinformării: De ce unii oameni etichetează anumite informații drept „fake news”

Uneori, neîncrederea în mass media tradiționale ca sursă legitimă de știri și informații derivă din trăsăturile psihologice. De exemplu, există cercetări care arată faptul că unii oameni etichetează anumite știri drept „fake news” din nevoia personală de a găsi o ordine în ceea ce se întâmplă în jur (personal need for structure), de a structura mediul înconjurător […]

Psihologia dezinformării: Reclamele personalizate alimentează polarizarea

Pe rețelele sociale, utilizatorii primesc recomandări și reclame personalizate, în special pe baza interacțiunilor anterioare (click-uri, like-uri, share-uri) și a trăsăturilor socio-demografice. Această hiperpersonalizare, realizată prin intermediul algoritmilor, determină apariția filter bubbles (bule informaționale) și a echo chambers (camere de rezonanță informațională), ceea ce amplifică faliile de natură socio-economică şi alimentează polarizarea. Un studiu recent […]