Cele mai noi succese anunțate de către binomul Pfizer-BioNTech, respectiv Moderna în cursa pentru găsirea unui vaccin fezabil împotriva COVID-19 au fost întâmpinate cu un entuziasm prematur în raport cu obstacolele care rămân. Ce state vor beneficia primele de noul vaccin, asigurându-și astfel un avantaj competitiv în cursa pentru redresarea economiei? Criteriile geopolitice și financiare vor dicta, cel mai probabil, răspunsul la această întrebare.

Peste 170 de țări de pe glob s-au aliat în cadrul inițiativei COVAX, pentru a asigura accesul echitabil la vaccinul împotriva COVID-19. Cu toate acestea, statelor cu o putere financiară și o influență suficient de ridicate, care devin donatori activi în cadrul COVAX, li se permit libertăți suplimentare față de ceilalți membri. Aceștia vor primi din partea COVAX doze pentru 20% din populație, dar fără niciun fel de condiționări privind respectarea unei scheme echitabile de distribuție și având libertatea de a negocia pentru doze suplimentare direct cu potențialii dezvoltatori ai vaccinului.

Conform Politico, Marea Britanie a semnat deja cu BioNTech și Pfizer un contract pentru 30 milioane de doze, cu AstraZeneca pentru 100 milioane, iar cu GSK și Sanofi Pasteur pentru 60 milioane de doze. AstraZeneca are comenzi și din partea Olandei, Germaniei, Franței și Italiei, pentru 400 de milioane de doze în total. SUA și-au asigurat un total de 1 miliard de doze de la trei producători diferiți. De asemenea, UE  va achiziționa, la un preț preferential, 300 de milioane de doze de la Pfizer şi BioNTech.

Toate aceste eforturi individuale ale statelor bogate nu fac decât să gâtuie capacitatea de producție a companiilor farmaceutice și să întârzie accesul statelor sărace la vaccinul împotriva COVID-19, amânând redresarea economiilor acestora. Se pot adânci, astfel, inegalitățile preexistente.

Autoritățile spaniole au propus înființarea unei comisii speciale pentru combaterea dezinformării, formată din reprezentanți ai serviciilor secrete și angajați ai ministerelor Afacerilor Externe și Apărării. Mai multe organizații media naționale și partidele aflate în opoziție acuză guvernul că intenționează să instituie un „Minister al Adevărului” care va limita libertatea presei.

Totuși, autoritățile din Spania afirmă că măsurile sunt orientate către campaniile de dezinformare lansate de actori statali străini și către informațiile false care vizează domenii esențiale precum sănătatea și securitatea națională.
 
Citește mai mult:
euractiv.com – Spain’s disinformation battle plan in the dock
apnews.com – Did social media actually counter election disinformation?

Într-un videoclip publicat pe pagina de Facebook a Națiunilor Unite, cercetătorul Naledi Masheshi – fact checker­ al organizației non-profit Africa Check – explică modul în care aceasta ajută împotriva răspândirii dezinformării online. O distincție importantă pe care o face Naledi Masheshi este aceea între opinie și fapt. Activitatea se concentrează pe verificarea veridicității faptelor, întrucât acestea pot avea un impact asupra sănătății și vieții oamenilor. Rolul unui fact checker este acela de a investiga exactitatea afirmațiilor factuale pe care anumiți internauți le susțin. Pentru a face asta, consultă paginile oficiale, verificate și bazate pe dovezi științifice, practică ce poate fi implementată și de către oamenii obișnuiți. În încheiere, Naledi Masheshi avertizează că de multe ori dezinformarea este propagată din intenții bune și îi păcălește pe utilizatori să o distribuie deoarece „este concepută să irite”.

Citește mai mult:
convorbirieuropene.ro – Cum ne protejăm de epidemia de știri false despre coronavirus? Cinci soluții și două recomandări

Un nou studiu demonstrează cum un joc poate imuniza oamenii împotriva dezinformării online, asemenea unui „vaccin” psihologic. Mai exact, Harmony Square (Piața Armoniei) – un joc interactiv cu impact social – te expune la cele mai uzuale tehnici de dezinformare. Jucătorul este plasat în lumea liniștită a Pieței Armoniei – o comunitate ce își prețuiește democrația – și este numit director al dezinformării. Contextul politic este unul electoral, iar misiunea este de crea haos. Timp de 10 minute, jucătorul învață prin practică ce înseamnă trolling, cum emoțiile pot fi folosite împotriva oamenilor, cum like-urile pot fi cumpărate, precum și faptul că nu toate profilele de utilizatori aparțin unor oameni reali. Mai mult, jocul demonstrează cum un singur individ are puterea de a polariza o întreagă societate. Prin utilizarea inspirată a umorului și a metodelor vizuale, jocul reușește să îi ajute pe participanți să identifice și să evite distribuirea informațiilor false.

Citește mai mult:
nytimes.com – Twitter Bots Poised to Spread Disinformation Before Election
nytimes.com – Fake ‘Likes’ Remain Just a Few Dollars Away, Researchers Say

Facebook reduce distribuirea de știri false și conținut înșelător în România prin lansarea unui program de verificare a ştirilor, în parteneriat cu agenţia de presă AFP. Știrile false vor fi etichetate corespunzător, urmând să ocupe un loc inferior în News Feed sau să fie complet eliminate. De asemenea, paginilor care distribuie în mod constant conținut de tip fake li se va limita activitatea de distribuire a conținutului.

Citește mai mult:
libertatea.ro – Facebook a lansat în România un program de combatere a ştirilor false 

Echipa proiectului educațional SuperTech a derulat un studiu pe 1.500 de cadre didactice pentru a afla opinia acestora despre învățământul online. Peste 66% dintre respondenți susțin redeschiderea școlilor, iar 21% susțin sistemul hibrid. Printre cele mai amintite probleme în legătură cu școala online se numără lipsa echipamentelor tehnologice (IT) și interacțiunea scăzută cu elevii.

Citește mai mult:
edupedu.ro – Peste 66% dintre profesorii care au participat la un sondaj online susțin redeschiderea școlilor

Parteneriatul Regional Economic Comprehensiv a fost fondat de 15 țări din Oceania și Asia, incluzând Coreea de Sud, China, Japonia, Australia și Noua Zeelandă. Noul acord-mamut, succesorul Parteneriatului Transpacific din care SUA s-au retras în 2017, devine, prin mărimea sa (o treime din economia globală), un punct de cotitură pentru relațiile economice internaționale și extinde influența Chinei în regiune. Noul bloc comercial, din care SUA nu face parte, depășește atât Uniunea Europeană, cât și Acordul SUA-Mexic-Canada. Pentru China, marele avantaj al noului parteneriat îl reprezintă reducerea dependenţei de pieţele din afara Asiei, mai ales în contextul acutizării războiului comercial cu SUA.

În cadrul reuniunii ambasadorilor statelor UE la Bruxelles, Ungaria și Polonia au blocat prin veto adoptarea bugetului pentru perioada 2021-2027 și a fondului de recuperare post-COVID-19 de 1.800 miliarde de euro. Cele două țări consideră că acordarea fondurilor europene nu ar trebui să fie condiționată de clauza respectării statului de drept. În numele președinției germane a Consiliului UE, Angela Merkel a declarat că discuțiile vor continua până la găsirea unei soluții, iar reprezentanții Franței și Olandei au propus reproiectarea fondului de redresare într-un acord interguvernamental – fără Polonia și Ungaria.

Citește mai mult:
politico.eu – EU budget deal: What you need to know
dw.com – Hungary and the EU: Viktor Orban’s battle with the rule of law

Ușurința distribuirii informației pe platformele digitale – prin simpla apăsare a butonului „share” – este unul dintre factorii principali care contribuie la circulația rapidă a dezinformării în mediul online. Cercetările sugerează că fricțiunea – îngreunarea gestului de a distribui o postare –  limitează diseminarea informațiilor false, fără să le afecteze pe cele credibile. În cadrul experimentului, participanții au fost confruntați cu o serie de știri false și altele adevărate. Cei cărora li s-a cerut explicit să argumenteze gradul de credibilitate a știrilor înainte de „share”, au fost mai puțin dispuși să le distribuie pe cele false.

În practică, platformele ar putea implementa pași intermediari prin care persoana trebuie să treacă înainte să poată distribui conținutul vizat, fie sub forma solicitării unor confirmări suplimentare („Sunteți sigur că doriți să distribuiți această postare?”), fie sub formă de avertismente privind veridicitatea informației. 

Citește mai mult:

niemanlab.org – Why do people share misinformation about Covid-19? Partly because they’re distracted

Majoritatea europenilor au o opinie favorabilă cu privire la modul în care Uniunea Europeană gestionează pandemia COVID-19, arată un sondaj recent realizat de Pew Research Center.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat că săptămâna aceasta va fi prezentată public strategia națională de vaccinare anti-COVID-19. Coordonatorul campaniei a fost numit medicul militar Valeriu Gheorghiță. Conform primelor declarații, vaccinarea va fi voluntară și realizată în mai multe etape. Printre categoriile care vor avea prioritate se află personalul medical, lucrătorii din educație și cei aflați în grupele de risc.
 
Citește mai mult:
romania.europalibera.org – Etapele vaccinării anti-Covid în România