Pe 19 august, creatoarea de modă Brigitta Dachmann a decedat, la vârsta de 29 de ani, după ce a suferit un anevrism cerebral. La scurt timp, diverse articole și postări pe rețelele sociale au susținut în mod eronat că decesul a fost cauzat de vaccinul împotriva COVID-19. Majoritatea acestor afirmații s-au bazat pe unele postări sau distribuiri cu privire la vaccinurile anti-COVID-19 regăsite pe contul personal de pe rețelele sociale ale creatoarei de modă. Din declarațiile membrilor familiei reiese că aceasta a suferit un anevrism cerebral, fără a se menționa dacă tânăra a fost vaccinată împotriva COVID-19.
Potrivit presei locale din Cluj, Brigitta Dachmann se afla în moarte cerebrală de pe data de 19 august, la secția ATI II a Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca. După decesul acesteia, unele site-uri din România au susținut că tânăra „anunțase în noiembrie că va face vaccinul”. Afirmațiile s-au bazat pe informațiile disponibile pe contul de Facebook al Brigittei Dachmann și au susținut că „se vede că aceasta era încrezătoare în vaccinurile anti-Covid”. Mai mult, contul personal al Brigittei Dachmann a fost invadat de comentarii și îndemnuri anti-vaccinare sau de link-uri către website-uri care publică în mod repetat informații eronate, nefondate sau înșelătoare cu privire la vaccinurile împotriva COVID-19. Totuși, membrii familiei au declarat că aceasta a suferit un anevrism cerebral și nu au menționat dacă aceasta a fost vaccinată împotriva COVID-19.
Citește fact-checking-ul integral aici.
Dezinformarea în mediul online este o afacere profitabilă: știrile înșelătoare tind să atragă un număr consistent de utilizatori, ceea ce se traduce în venituri importante din publicitate pentru proprietarii acestor site-uri. De regulă, publicitatea online este intermediată de platformele digitale prin procese automate, fără intervenție umană, iar brandurile nu cunosc faptul că sponsorizează dezinformarea. Un raport special realizat de NewsGuard și Comscore ilustrează amploarea acestui fenomen, cu care Uniunea Europeană se luptă deja de câțiva ani. Conform raportului, 1,68% din afișările de reclame din eșantionul de 7.500 de site-uri analizate au fost plasate pe site-uri care dezinformează. Raportând acest procent la câștigurile totale de 155 miliarde de dolari din industria publicității online, rezultă venituri de aproximativ 2,6 miliarde de dolari pentru publicațiile online ce găzduiesc fake news.
Comisia Europeană recomandă implementarea unor măsuri adiționale care să facă dezinformarea mai dificil de monetizat. Astfel, platformele și jucătorii din ecosistemul de publicitate online trebuie să colaboreze mai transparent unul cu celălalt, să facă schimb de informații și să refuze actorii care postează sistematic fake news. La rândul său, NewsGuard implementează două strategii pentru limitarea fenomenului: implicarea factorului uman în procesul publicitar, pentru a detecta site-urile de dezinformare mai eficient, și extinderea bazei de date cu site-uri și editori de înaltă credibilitate.
Citește mai mult:
www.dw.com – Study: Google, Amazon ad revenue funds pandemic disinformation
https://cmds.ceu.edu/ – The Business of Misinformation – Final Report: How Misinformation Became a Profitable Business in Eastern Europe
Pandemia de COVID-19 a determinat o perturbare majoră a vieții de zi cu zi, care a generat numeroase schimbări, inclusiv în modul în care ne informăm și consumăm știri. Mai multe studii publicate recent au analizat consumul de știri din ultimul an și jumătate și au determinat existența mai multor factori interconectați care favorizează formarea de noi obiceiuri de consum a știrilor. Printre acești factori se numără și gradul în care pandemia a afectat rutina de zi cu zi a unei persoane sau contextul social și emoțional. Astfel, persoanele afectate în mod semnificativ de pandemie sau cei ai căror prieteni și familie discutau mai des despre pandemie aveau mai multe șanse să formeze noi obiceiuri și să consume mai multe știri. După cum arată și datele unui sondaj recent din SUA, aproximativ patru din zece persoane utilizează în mod regulat rețelele sociale pentru a se informa, inclusiv cu privire la subiecte medicale, precum vaccinurile anti-COVID-19. Cercetătorii consideră că aceste comportamente ar putea genera și anumite riscuri determinate de răspândirea rapidă a unor conținuturi din surse îndoielnice, a dezinformării sau a conspirațiilor pe rețelele sociale.
Totuși, cercetările au mai arătat că anumite grupuri de persoane au evitat consumul știrilor, în totalitate sau doar periodic, iar acest comportament ar putea fi determinat de suprasaturarea informațională și provocările emoționale induse de pandemie. Potrivit rezultatelor cercetărilor, schimbările obiceiurilor de consum ar putea avea ramificații pe termen lung, atât în cazul persoanelor care evită să consume știri, cât și pentru persoanele care se informează cu precădere de pe rețelele sociale.
Citește mai mult:
weforum.org – This is how COVID-19 has changed media habits in each generation
axios.com – Vaccine misinformation spreads to every kind of media
China: noi reglementări privind confidențialitatea datelor online
Pentru a stopa colectarea datelor cu caracter personal, China a adoptat vineri, 20 august, o lege mult mai strictă cu privire la confidențialitatea datelor. Noile reguli impun entităților de stat și private, care gestionează informații cu caracter personal, să diminueze colectarea datelor și să obțină consimțământul utilizatorului. Legea vizează în special giganții tehnologici și are în vedere împiedicarea companiilor să stabilească prețuri diferite pentru același serviciu pe baza istoricului de cumpărături al clienților. Deși noul regim de confidențialitate al Chinei este „unul dintre cele mai dure din lume”, conform partenerului firmei de consultanță Trivium China, Kendra Schaefer, legea a fost realizată după Regulamentul General al Uniunii Europene privind Protecția Datelor (GDPR). Legea va intra în vigoare la 1 noiembrie și nu va permite nici transferarea datele personale ale cetățenilor chinezi către țări cu standarde mai mici de securitate a datelor decât China. Companiile care nu se conformează vor primi amenzi de până la 7,6 milioane de dolari sau cinci la sută din cifra de afaceri anuală.
Citește mai mult:
#DațiPesteCap
„Această pandemie a ajuns să ne dea viețile peste cap, afectându-ne atât sănătatea fizică, cât și pe cea mintală.” – Dr. Hans Kluge, Directorul Regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății, cu ocazia unui summit organizat la Atena privind consecințele pandemiei asupra sănătății mintale.
Este bine de știut că OMS a pregătit o serie de resurse pentru păstrarea echilibrului mintal și emoțional în această perioadă, care pot fi accesate aici.