Splinternet-ul, coșmarul tehno-entuziaștilor

 

În ultimul timp, forța neîngrădită a giganților digitali a reprezentat unul dintre puținele subiecte generatoare de consens. Subiectul a fost abordat în Statele Unite de către reprezentanții ambelor partide (Republican, Democrat), de către Președintele în exercițiu, Donald Trump, de către specialiștii în reglementare și în politicile anti-monopol. În spațiul american, au fost date publicității două documente foarte severe privitoare la faptul că giganții tehnologici exercită o poziție de monopol asupra ecosistemului digital – fie că vorbim despre comerț, divertisment, sisteme de operare, spațiu public, publicitate, căutări online – monopol care „înăbușă competiția, încetinește inovația, dictează prețurile”, interferând cu dominantele spațiului public și chiar cu libertatea de exprimare. Cele două documente invocate sunt: Raportul Comisiei Juridice din Camera Reprezentanților din Congresul american privind practicile de monopol ale giganților digitali Amazon, Apple, Facebook și Google și textul prin care Departamentul american de Justiție a inițiat un proces împotriva companiei Google pentru încălcarea legilor anti-monopol.

Măsurile anunțate  sau deja luate de cealaltă parte a Atlanticului nu sunt mai puțin severe. Uniunea Europeană se află, de ceva în timp, într-un tip de confruntare deschisă cu giganții tehnologici, impunând măsuri dintre cele mai diverse, de la taxare până la protecția și găzduirea datelor personale. În decembrie, Comisia Europeană va da publicității forma finală a Digital Service Act, un amplu pachet legislativ prin care dorește reglementarea a două aspecte conexe legate de ecosistemul digital: detectarea și destructurarea poziției dominante a platformelor digitale pe anumite piețe, respectiv responsabilizarea platformelor pentru găzduirea discursului instigator la ură, a conținutului ilegal și a conținutului cu efecte dăunătoare („harmful content”).

Conversația publică aflată în desfășurare la nivel global este de interes și pentru România, în virtutea apartenenței la UE și la spațiul transatlantic. Chiar și la o privire sumară, putem observa că, în ciuda consensului privind problema – forța giganților digitali, respectiv limitele auto-reglementării, remediile diferă: spargerea monopolului, crearea unor agenții separate de monitorizare, moderarea conținutului etc. Remediile au chiar potențialul de a duce la apariția splinternet-ului (joc de cuvinte bazat pe opoziția dintre Inter-net, rețeaua care unește și Splinter-net, rețeaua care desparte; to splinter – „a fărâmița”) și, prin consecințe, de a influența chiar relația transatlantică în ansamblul său.

Țările UE trag semnalul de alarmă cu privire la „mișcările anti-5G”

 

Un grup de 15 state membre ale UE au adresat o scrisoare comună către Comisia Europeană, prin care cer dezvoltarea unei strategii de combatere a dezinformării legate de tehnologia 5G. Scrisoarea inițiată de Polonia exprimă o serie de îngrijorări cu privire la zvonurile și teoriile conspirației care pot duce nu doar la acte de violență și vandalism față de infrastructura 5G, dar și la afectarea obiectivelor digitale ale UE. Țările semnatare solicită aplicarea unor măsuri concrete de combatere a dezinformării și inițierea unor dezbateri și campanii de creștere a conștientizării cetățenilor cu privire la tehnologia 5G.

Citește mai mult:
ec.europa.eu – Comisia Europeană- Towards 5G. Shaping Europe’s digital future
theconversation.com – Conspiracy theories about 5G networks have skyrocketed since COVID-19

    Zvonurile ajung cu ușurință în trending-ul Twitter

     

    Zvonurile că actorul american, Chris Pratt, ar fi susținătorul lui Trump au ajuns în topul celor mai căutate subiecte pe Twitter. Totul a pornit de la un joc, în care utilizatorilor li se cerea să elimine un actor dintr-o listă, iar Chris Pratt a fost ales de marea majoritate. De aici au pornit acuzațiile că actorul nu a luat parte la evenimentele de susținere a candidatului democrat Joe Biden, fapt care ar confirma că este susținătorul lui Donald Trump.

    Deși nu s-a exprimat niciodată în legătură cu viziunile sale politice, informațiile false legate de actorul american au ajuns rapid în topul subiectelor de pe Twitter. Astfel, situația accentuează problemele platformei și necesitatea implementării unor schimbări cu privire la algoritmii care controlează subiectele ce ajung în Trending.

    Citește mai mult:
    theverge.com It’s (still) time to end ‘Trending’ on Twitter

    Ștergerea istoricului digital, între productivitate și necesitate

    Deși uneori ne este util să căutăm prin email-uri vechi sau să păstrăm din amintirile distribuite în cadrul rețelelor sociale cu ceva timp în urmă, adesea datele stocate în mediul digital ne pot afecta productivitatea.

    Iată câteva modalități de îndepărtare a prezenței noastre digitale:

    • În cazul email-urilor, cu ajutorul căutărilor de tipul: „older_than:1y” sau „older_than:6m” puteți selecta și șterge doar email-urile care nu vă mai sunt necesare. Gmail pune la dispoziție o întreagă listă a operatorilor de căutare ce ajută la filtrarea conținutului;
    • Pentru social media există aplicații precum: TweetDelete, TweetDeleter sau Jumbo (pentru Facebook și Twitter). De asemenea, postările se pot șterge manual, însă această opțiune necesită timp;
    • În cazul activității online, „Conturi Google” oferă opțiunea „Data & Personalization” de unde puteți selecta butonul de „Auto-delete” pentru ștergerea istoricului la o anumită perioadă de timp;
    • Facebook nu permite ștergerea tuturor datelor, însă accesul platformei pentru colectarea acestora poate fi limitat.
    Este important să cunoaștem faptul că avem control asupra datelor personale distribuite, atât pentru a naviga în siguranță în mediul online, cât și pentru a rămâne mereu organizați.

    Citește mai mult:
    wired.com – How to Clean Up Your Digital History. There are plenty of reasons to declutter your online traces.

    Slăbiciunile comunicării de criză în timpul pandemiei

    De calitatea comunicării de criză în timpul pandemiei de COVID-19 depinde cultivarea unui climat de răbdare, înțelegere și încredere. Deși Grupul de Comunicare Strategică informează regulat cetățenii și mass media cu privire la evoluția pandemiei, succesul acestor acțiuni este limitat de câteva slăbiciuni. Recent, prof. univ. dr. Alexandru Rafila a criticat repetitivitatea mecanică, în cele 8 luni de pandemie, a mesajelor seci despre evoluția cazurilor și despre măsurile de protecție, în detrimentul unei comunicări mai empatice și mai flexibile. Calitatea comunicării este afectată și de ocazionale neconcordanțe privind datele statistice, de reveniri bruște asupra unor măsuri deja anunțate și de clarificarea insuficientă a anumitor decizii.

    Citește mai mult:

    Ministerul Apărării Naționale lansează Inforadar

     

    MApN a lansat Inforadar, o platformă dedicată combaterii dezinformării ce vizează subiecte de interes pentru Armata Română. Astfel, Inforadar va servi ca un nou canal de comunicare publică în vederea clarificării acelor știri inexacte, atât din spațiul virtual cât și cel tradițional, ce necesită reevaluare. Pe lângă teme importante aflate pe agenda publică a instituției, deja identificate și clarificate de către MApN, platforma include și un ghid pentru prevenirea dezinformării ce conține sfaturi practice, articole și studii cu rol educativ pentru consumatorii de informație. La fel ca  inițiativa Anti-Fake, Inforadar permite și încurajează semnalarea de informații false.
     
    Citește mai mult:
    digi24.ro – Aurescu: „Fenomenul fake news, dezinformarea şi confuzia sunt mai prezente decât oricând în societăţile noastre”
    defenseromania.ro – MApN cumpără un sistem informatic de monitorizare media pentru combaterea ştirilor false

    COVID-19: Valul de infectări nu poate fi oprit fără un val de inovare

     

    O analiză realizată de Eurostat avertizează că, fără o injecție masivă de capital pentru inovare și dezvoltare, vom eșua în lupta cu virusul. Măsurile reactive nu sunt suficiente pentru a controla pandemia. În luna iulie, negocierile privind bugetul pe termen lung al UE 2021-2027 au sacrificat tocmai domeniul cercetării, dezvoltării și inovării. Programului emblematic Horizon Europe i s-au alocat 81 de miliarde de euro, sumă pe care European Research Council, agenția care finanțează cercetarea în UE, o consideră insuficientă în raport cu nevoile curente. Nici pachetul de ajutor în contextul pandemiei COVID-19 nu prioritizează acest domeniu, căruia i-au fost alocate doar 5 miliarde de euro, mai puțin de jumătate față de propunerea inițială, de 13,5 miliarde.

    Citește mai mult:

    Franța dorește reglementarea mai drastică a conținutului online

     

    Franța consideră că reglementarea conținutului în mediul online, așa cum va fi ea prevăzută în Actul Legislativ privind Serviciile Digitale (Digital Services Act) trebuie extinsă dincolo de materialele ilegale (ex. cele care incită la ură rasială), pentru a include și alte forme de conținut dăunător, cum ar fi fake news. În plus, Franța militează pentru eliminarea „principiului țării de origine”, prevăzut în directivele în vigoare, conform căruia companiile digitale trebuie să se supună doar legilor statului în care au fost înființate, chiar dacă operează pe întreg spațiul UE. Dacă vor fi adoptate în Parlamentul European, noile norme vor responsabiliza platformele digitale cu privire la conținutul pe care acestea îl găzduiesc și îl moderează.

    Citește mai mult:

    „Suntem mai mulți decât credeți” – Ignoranța pluralistă

    Conceptul de ignoranță pluralistă se referă la situația în care o persoană percepe greșit sentimentele, gândurile sau comportamentele la nivel de grup ale celor din jur. Spre exemplu, un anumit număr de cetățeni care nu susțin guvernul X ar putea crede că reprezintă o majoritate, deși, în realitate, datele arată exact contrariul. Acest efect se poate manifesta periculos și în cadrul campaniilor de dezinformare care încearcă să prezinte un punct de vedere sau o teorie a conspirației drept opinie majoritară în societate. De multe ori, grupuri minoritare adepte ale unor teorii ale conspirației ajung să supraestimeze gradul de popularitate ale unor idei sau numărul de persoane care le împărtășesc.

    Citește mai mult:
    shapingtomorrowsworld.org – The Loud Fringe: Pluralistic Ignorance and Democracy

    #ChinaSupremațieGlobalăÎnTehnologie

    „Pentru prima dată în istoria tehnologiei, un competitor – China – are toate ingredientele pentru supremaţie globală în materie de tehnologie” – declarația lui Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO.

    Alegerile prezidențiale din SUA
     

    Astăzi, 3 noiembrie, cetățenii americani își aleg președintele. Se așteaptă o cursă strânsă între principalii candidați, actualul președinte al SUA, Donald Trump, și fostul vice-președinte, democratul Joe Biden. Spre deosebire de alte țări, americanii nu își aleg președintele în baza votului popular al cetățenilor; de aceea, bătălia se va da pentru Colegiul Electoral ales prin majoritatea de voturi obținută în fiecare stat. Recent, Donald Trump a refuzat să se angajeze public în recunoașterea validității alegerilor; experții se așteaptă la o contestare a rezultatului.

    Echipa ANTI-FAKE



    Cunoști o știre fake pe care o putem combate prin documentare? Scrie-ne despre ea completând formularul de aici. Editorii noștri o vor aprofunda și o pot include în următoarea ediție a newsletterului Anti-Fake. Săptămâna în 5 minute.

    Dacă ți-a plăcut newsletterul Anti Fake. Săptămâna în 5 minute, trimite-l unui prieten, click aici:



    Anti Fake. Săptămâna în 5 minute este un proiect al Asociației Eurocomunicare, powered by The Black Sea Trust for Regional Cooperation. A project of the German Marshall Fund.
    Opiniile exprimate în acest material nu reprezintă neapărat poziția Black Sea Trust, The German Marshall Fund sau a partenerilor săi.

    Facebook
    YouTube
    Instagram