Săptămâna 24 – 30 august


Bătălia pentru Minsk

S-au încheiat trei săptămâni de când pe străzile Minskului au loc mari proteste de stradă în contra realegerii controversate a lui Aleksandr Lukaşenko în funcţia de preşedinte, la scrutinul prezidenţial din 9 august. Opoziţia susţine că votul a fost fraudat, în timp ce liderul de la Minsk invocă rezultatele oficiale ale scrutinului, care îi acordă peste 80% din sufragii, iar candidatei opoziţiei Svetlana Tihanovskaia doar 10%. Opoziţia solicită repetarea alegerilor, iar puterea nici nu vrea să audă. Au avut loc arestări masive în rândul demonstranţilor iar recent, unor importanţi reprezentanţi ai presei occidentale li s-a retras acreditarea.

Pe fondul degradării situaţiei, Vladimir Putin a declarat că pregăteşte o formaţiune militară pentru o eventuală intervenţie. Reacţia Parisului a fost promptă: o intervenţie străină ar duce la internaţionalizarea conflictului, iar o intervenţie a Rusiei în Belarus ar fi „cel mai rău” lucru care se poate întâmpla, a precizat preşedintele Macron. Este o situaţie din ce în ce mai tensionată care nu poate fi rezolvată decât prin iniţierea unui „dialog naţional cu opoziţia şi societatea”, cum precizează purtătorul de cuvânt al guvernului german. Fără dialog şi fără disponibilitatea la concesii, niciun conflict nu poate fi rezolvat.

Citește mai mult: https://www.german-foreign-policy.com/en/news/detail/8361/

Vlogger-ul Selly: Am vrut să demonstrez cât de ușor este să dezinformezi

Pe 19 august, România TV a publicat un video în care vlogger-ul Selly își accidentează mașina. Știrea a fost rapid preluată de mai multe publicații, printre care Digi24, Libertatea, Adevărul, Gândul sau Antena3. A doua zi, pe 20 august, Selly dezvăluie că filmul accidentului a fost regizat, iar vloggerul și-a înscenat lovirea mașinii pentru a demonstra că presa difuzează știri fără a le verifica și că „nu tot ce apare la TV este adevărat”.

Cum s-a produs dezinformarea?

  1. Vloggerul a decis să facă o farsă postului România TV care anterior a publicat mai multe informații false despre el. Clipul regizat a fost trimis din partea unei persoane necunoscute către redacția postului care l-a publicat imediat. Alte posturi TV, site-uri de știri sau pagini social media au preluat la scurt timp informațiile: Selly și-a lovit din nou mașina (Digi24), Bolidul de lux al lui Selly, magnet pentru probleme (Click), Vloggerul Selly implicat într-un nou accident auto (EVZ).
  2. Selly a declarat că nu a fost contactat de jurnaliști sau reporteri pentru a confirma faptele. Unele publicații au recunoscut că au greșit când au preluat știrea, fără a verifica informațiile și fără a contacta vloggerul implicat, iar cele mai multe au șters știrea inițială.
  3. Conform unui raport de monitorizare furnizat de Selly, știrea despre accident difuzată la diverse posturi de televiziune a fost urmărită de peste 3,5 milioane de români și a atins o valoarea echivalentă de publicitate de 60.000 de euro.

Citește mai mult:
Cum recunoști dezinformare din mediul online:
https://www.nytimes.com/2020/08/22/at-home/recognize-misinformation-internet.html
Imunitatea împotriva dezinformării:
https://www.who.int/news-room/feature-stories/detail/immunizing-the-public-against-misinformation

Facebook va plăti guvernului francez taxe restante de peste 100 de milioane de euro

 

Facebook a anunţat că va plăti Franței taxe restante de circa 106 milioane de euro, în urma unui amplu audit realizat de autoritățile fiscale. Plata va acoperi taxele pentru o perioadă de zece ani și a intervenit în urma deciziei guvernului francez de a majora impozitele pentru companiile din domeniul digital. În ultimii ani, Franța a avut mai multe dispute cu giganții tehnologici Google, Amazon și Facebook, după introducerea legilor care obligă companiile digitale să plătească taxe pentru activitățile desfășurate în Franța, indiferent de naționalitatea firmelor care încasează banii.

Citește mai mult:
Franța introduce taxe pentru companiile din domeniul tehnologic:
https://www.forbes.com/sites/alexledsom/2020/01/16/tech-tax-is-just-the-beginning-says-france/#7a1c34344009
Acordul privind taxele digitale propus de SUA și Uniunea Europeană:
https://www.cnbc.com/2020/08/28/digital-tax-deal-at-the-oecd-possible-in-2020-says-irelands-donoghoe.html

Neurolink, Eleon Musk și Gertrude: încă un pas spre viitor

Săptămâna trecută, vineri, Eleon Musk a prezentat, în cadrul unui eveniment transmis online, tehnologia Neurolink, pe care o anunțase încă de anul trecut și la care lucrează încă din 2016.

Vedeta transmisiunii nu a fost, de data aceasta, CEO-ul Tesla și SpaceX, ci Gertrude, un porc care are – de peste două luni – un implant neuronal. Dacă acum un an Eleon Musk vorbea despre un implant care să transmită semnale către un dispozitiv amplasat în spatele urechii, în cadrul evenimentului de vineri a subliniat că s-a renunțat la această variantă în favoarea unui dispozitiv care să nu aibă nici o componentă exterioară. Dispozitivul, de dimensiunea unei monede, are peste 1000 de electrozi care sunt conectați la sistemul neuronal și care, potrivit antreprenorului, înregistrează activitatea cerebrală, „ca un Fitbit amplasat în craniu”.

Potrivit lui Musk, tehnologia va permite tratarea unor afecțiuni medicale (pierderi de memorie, insomnie), sau ameliorarea vieții unor anumite categorii de persoane (orbi, tetraplegici). Tehnologia revoluționară a ridicat – încă de la început – o serie de dileme etice. Asta, în primul rând, pentru că publicul este sceptic că principalul interes al lui Eleon Musk s-ar plasa în zona medicală. De altfel, inclusiv în cadrul evenimentului de vineri, miliardarul a vorbit și despre eventualele aplicații comerciale ale dispozitivului: în viitor, cei care ar avea un astfel de implant ar putea să-și salveze amintiri, să le retransmită, să comunice telepatic sau… să-și controleze automobilul Tesla.

Tehnologia nu se află încă în faza în care să fie permise testele pe subiecți umani. Cu toate acestea, pare că demonstrația făcută de Musk a fost un succes și că a reușit să arate că o comunicare în timp real între o ființă vie și un computer este un subiect care a iesit deja din zona literaturii SF.

Citește mai mult:
https://www.bbc.com/news/world-us-canada-53956683
https://edition.cnn.com/2020/08/28/tech/elon-musk-neuralink/index.html

Consiliul Concurenței a amendat compania farmaceutică GSK cu 12 milioane de lei

Consiliul Concurenței a sancționat GlaxoSmithKline (GSK) cu 11,9 milioane de lei pentru că în 2017 compania a încetat să livreze pe piață un medicament. Conform Consiliului Concurenței, GSK nu a respectat unele angajamente pe care și le-a asumat în cadrul investigaţiei privind un posibil abuz de poziţie dominantă. GSK şi-a asumat că va furniza, timp de doi ani, pe piaţa românească, medicamentul Seretide, folosit în tratamentului astmului bronşic şi bolii pulmonare obstructive cronice, însă în 2017 a încetat livrarea preparatului. Compania farmaceutică a declarat că şi-a îndeplinit angajamentele şi îşi rezervă dreptul de a ataca în instanţă amenda primită de la această autoritate.

Citește mai mult:
Detalii despre investigația realizată de Consiliul Concurenței:
https://www.zf.ro/companii/consiliului-concurentei-investigheaza-glaxosmithkline-pentru-posibil-abuz-de-pozitie-dominanta-multinationala-raspunde-cu-mai-multe-angajamente-14699610
Ce angajamente nu a respectat GlaxoSmithKline:
https://www.economica.net/glaxosmithkline-amendata-cu-11-9-milioane-de-lei_189139.html

Moțiunea de cenzură nu s-a votat

Parlamentul s-a reunit luni, 31 august, în ultima zi a sesiunii extraordinare, în şedinţă comună, pentru a dezbate şi vota moţiunea de cenzură iniţiată de PSD. Moţiunea a fost depusă de 205 deputați pe 17 august și citită în plenul comun al Parlamentului pe 20 august. PNL, PMP, USR și UDMR au declarat că nu vor participa la vot. Pentru a trece, moțiunea a avut nevoie de votul a cel puțin 233 de parlamentari, însă doar 226 au fost prezenți. Din lipsă de cvorum, votul nu a putut avea loc, iar ședința parlamentară a fost suspendată.

Citește mai mult:
Ședința în care trebuia votată moțiunea de cenzură a fost suspendată:
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/sedinta-de-plen-a-fost-suspendata-va-fi-verificat-cvorumul-pentru-motiunea-de-cenzura-1360933

Turneul european al sefului diplomatiei chineze

În ultimele zile a avut loc turneul european al ministrului chinez de externe, Wang Yi, care a cuprins Italia, Olanda, Norvegia, Franţa şi Germania. Scopul vizitei a avut în vedere dezbaterea relaţiilor economice, prevenirea unui declin în acest domeniu esential. Printre obiective a figurat şi poziţia statelor respective faţă de oferta gigantului chinez Huawei în dezvoltarea reţelelor 5G, mai ales că Marea Britanie a interzis accesul firmei chinezeşti pe piaţa sa internă, iar celelalte ţări sunt pe cale să-şi definească poziţia.  

Niciuna din ţările vizitate de către şeful diplomaţiei chineze nu a figurat în turneul european al lui Mike Pompeo, desfăşurat luna trecută. Secretarul de stat american a vizitat Austria, Marea Britanie, Republica Cehă, Danemarca şi Polonia. 

Află mai multe:

Temele principale ale Convenției Republicane: sfârșitul pandemiei, economia și restabilirea ordinii sociale

Între 24 și 27 august a avut loc Convenția Republicană, eveniment în cadrul căruia Donald Trump și Mike Pence au acceptat, oficial, nominalizările pentru funcțiile de Președinte și, respectiv, Vicepreședinte al SUA. Presa internațională a remarcat, încă de la începutul Convenției, că participanții ignorau distanța socială și nu purtau măști.

În cadrul Convenției, pandemia SARS-CoV-2 a fost prezentată ca apropiindu-se de final. Donald Trump, prezentat ca arhitect al celei mai spectaculoase evoluții a economiei americane, nu și-a asumat și declinul din acest an, punând totul pe seama virusului COVID-19. De asemenea, au fost numeroase atacuri la adresa protestelor din SUA, discursurile republicanilor concentrându-se pe necesitatea stabilirii ordinii sociale. Joe Biden, contracandidatul lui Trump, nu a scăpat nici el de atacuri.
 
Citește mai mult:
https://www.nytimes.com/2020/08/26/us/politics/masks-and-social-distancing-are-mostly-absent-from-republican-convention-events.html
https://edition.cnn.com/2020/08/28/politics/rnc-highlights/index.html

Erori logice folosite în comunicarea politică: Argumentul „omului de paie”

Argumentul „omului de paie” („strawman” sau „aunt Sally”), care nu trebuie confundat cu expresia „om de paie” (fără personalitate) din limba română, este o eroare logică informală care se bazează pe denaturarea unei afirmații a oponentului, astfel încât să devină mai ușor de respins. El se plasează, astfel, în aceeași zonă retorică din care face parte și argumentul „pantei alunecoase”.

Spre exemplu, să spunem că un doctor – X – ar afirma: „pentru a evita îmbolnăvirea cu SARS-CoV-2, este bine să ocolim zonele aglomerate”. Oponentul lui, Y, ar folosi argumentul „omului de paie” astfel: „așadar, potrivit doctorului X, singura soluție ar fi ca toată lumea să stea închisă în casă”, continuând – „se folosesc de pandemie pentru a ne ține în detenție în propriile noastre locuințe”.

Eroarea logică este ușor de depistat doar dacă revenim la afirmația doctorului X, care nu vorbea despre detenție, ci doar despre evitarea aglomerației; doctorul X face, așadar, o afirmație pe care Y nu o demontează logic, ci o distorsionează, astfel încât ea să devină respingătoare și greu de acceptat de public.
 
Citește mai mult:
https://examples.yourdictionary.com/straw-man-fallacy-examples.html

#PoliticaExternaNuSeVaLimitaLaOArieIngusta  

The country’s aim, he added, was to draw tech investments into the country from the East, as well as the West. While Hungary is a loyal ally of the EU and NATO, the country’s foreign policy “will not be limited to a narrow field.” – („Scopul Ungariei este acela de a atrage investiții în domeniul tehnologic atât de la vest, cât și de la est. Ungaria este un partener loial al UE și NATO, dar politica sa externă nu se va limita la o arie îngustă.”) – Declarația Ministrului de Externe al Ungariei, Péter Szijjártó

UE pregătește sancțiuni contra Turciei

Uniunea Europeană examinează posibilitatea de a impune sancțiuni economice Turciei pentru politica agresivă din estul Mediteranei. Măsurile care vin pe fondul conflictului dintre Atena și Ankara sunt menite să limiteze capacitatea Turciei de a face explorări ilegale pentru gaz natural în apele disputate. Decizia ar putea fi luată pe 24 septembrie, în cadrul Consiliului European; până atunci UE a declarat că este gata să ofere o șansă dialogului pentru a detensiona relaţiile dintre Grecia şi Turcia.

Citește mai mult:
Reuniunea miniștrilor de externe din statele UE și discuțiile privind tensiunile dintre Grecia şi Turcia:
https://www.theguardian.com/world/2020/aug/27/germany-urges-halt-to-naval-exercises-to-defuse-greece-turkey-tensions

Cunoști o știre fake pe care o putem combate prin documentare? Scrie-ne despre ea completând formularul de aici. Editorii noștri o vor aprofunda și o pot include în următoarea ediție a newsletterului Anti-Fake. Săptămâna în 5 minute.

Dacă ți-a plăcut newsletterul Anti Fake. Săptămâna în 5 minute, trimite-l unui prieten, click aici:

Anti Fake. Săptămâna în 5 minute este un proiect al Asociației Eurocomunicare, powered by The True Story Project. 

Facebook
YouTube
Instagram