Digitalizarea educației trebuie să continue

 

Un raport comandat de către Comisia Europeană estimează impactul pe care școala online îl are asupra elevilor. Datele disponibile sugerează o scădere a calității învățării. Modalitățile prin care este afectat procesul educativ sunt variate. Pe de o parte, elevii petrec cu până la opt ore mai puțin pe săptămână învățând decât înainte. Pe de altă parte, starea lor psihologică se degradează în izolare și apar manifestări de stres adaptativ, iar motivația și stima de sine scad în absența experiențelor de grup. Nu în ultimul rând, contextul financiar, locativ și atmosfera familială devin surse de inegalitate între elevi.

Deși datele statistice confirmă ceea ce bănuiam cu toții privind consecințele negative ale educației online, acest lucru nu trebuie să descurajeze procesul de digitalizare al educației, care, cel puțin în România, se află încă în stadiu incipient. În măsura în care pot fi depășite barierele de acces și implicare de care se lovesc elevii din medii defavorizate, perioada pe care o traversăm are și un potențial transformator.

După revenirea la ore, aplicațiile digitale pot reforma actul de predare la clasă. Dacă este însoțită de adaptarea corespunzătoare a conținutului, integrarea tehnologiei răspunde mai bine stilului de învățare al nativilor digitali, care sunt mai puțin deschiși metodelor clasice decât generațiile anterioare. În plus, simpla îndemânare de a folosi tehnologia (pe care aceștia o dobândesc încă din primii ani de viață) nu înseamnă și abilitatea de orientare în ecosistemul media digital. Digitalizarea „forțată” a educației va conduce, pentru elevi și profesori deopotrivă, la o mai bună înțelegere a ecosistemului digital și la un grad mai mare de alfabetizare media (media and information literacy). Va crește astfel rezistența la dezinformare și la amenințările de securitate cibernetică. Generațiile în formare vor fi mai bine echipate inclusiv pentru meseriile viitorului, dominate de digitalizare, utilizarea pe scară largă a inteligenței artificiale, big data analytics, automatizare.

Citește mai mult:

Sugestii pentru identificarea fake-ului

 

În ultima perioadă, tot mai mulți cercetători preocupați de studiul dezinformării atrag atenția asupra faptului că fie au acces limitat la date referitoare la comportamentul digital al oamenilor, fie nu au deloc (în special din cauza aspectelor legate de confidențialitate). Lipsa datelor reale este asociată cu o imagine distorsionată asupra întregului ecosistem digital în care sălășluiește un fel aparte de dezordine – cea informațională. În opinia cercetătorilor, platformele digitale – principalele motoare de creare și amplificare a conținutului înșelător sau fals – ar trebui să ofere acces facil la date reale și complete. De exemplu, dacă platformele digitale ar oferi date despre cine și când a citit un anumit conținut (înșelător sau nu), dacă l-a distribuit sau nu și/ sau alte informații similare, atunci misterul care înconjoară dezinformarea din mediul digital s-ar diminua considerabil și, deci, s-ar putea ajunge mai ușor pe urmele fake-ului. 
 
Citește mai mult:
medium.com Data and Misinformation Part 3
disinfobservatory.org – Social Observatory for Disinformation and Social Media Analysis

    Cum au fost identificați protestatarii de la Capitoliu?

     

    În urma protestelor violente de la Washington, autoritățile americane au inițiat o anchetă pentru identificarea atacatorilor. FBI a creat o platformă online pentru a colecta informații, fotografii și clipuri video cu protestatarii care au luat cu asalt Capitoliul pe 6 ianuarie. Mai mulți protestatari au putut fi identificați datorită aplicațiilor de dating. Atacatorii au postat clipuri și fotografii din timpul asaltului, iar utilizatorii au raportat autorităților conturile acestora. De asemenea, pentru a facilita identificarea atacatorilor, un website american a reușit, prin tehnologia de recunoaștere facială, să creeze o bază de fotografii cu protestatarii care au pătruns în Capitoliu.
     
    Citește mai mult:
    vox.comThe Capitol rioters put themselves all over social media. Now they’re getting arrested
    bbc.comCapitol riots: Who broke into the building?

    Algoritmii dictează. Ce măsuri pot fi luate?

     
    Majoritatea platformelor digitale utilizează algoritmi pentru a filtra cât mai eficient conținutul și a oferi recomandări potrivite utilizatorilor. În baza preferințelor și căutărilor personale, utilizatorul obține o versiune a realității din jurul său, dictată de algoritmi. Platformele digitale ar putea limita efectele negative produse de algoritmi prin impunerea unor reglementări transparente a algoritmilor care amplifică conținutul fals, teoriile conspirației și dezinformarea sau prin revenirea la afișarea informațiilor în ordine cronologică, fără prioritizare. De asemenea, o soluție majoră ar putea fi reprezentată și de posibilitatea ca utilizatorii să poată gestiona personal recomandările afișate.
     
    Citește mai mult:
    theconversation.comDo social media algorithms erode our ability to make decisions freely?
    ft.comOnline algorithms should face regulatory scrutiny, says UK watchdog

    România acordă prea puțină atenție prevenției în sănătate

     

    România se afla în 2018 pe ultimul loc la cheltuielile pe cap de locuitor pentru prevenirea problemelor de sănătate, arată un nou studiu Eurostat. Modesta sumă de 8 euro pe persoană alocată de România este de 10 ori mai mică decât media UE. Țările care înțeleg cel mai bine faptul că prevenția în sănătate asigură economii pe termen lung, dar și extinderea vieții și bunăstării populației autohtone, sunt țările scandinave, Țările de Jos și Germania. Problema reală este una a priorităților, a politicii în sănătate și a mentalității publice – axată pe tratarea simptomelor, fapt manifestat și prin avalanșa de reclame TV la medicamente.

    Citește mai mult:
    knowledge4policy.ec.europa.euPreventive medicine

    Clase de liceu mai puțin aglomerate

     

    Numărul maxim de elevi din clasele de început ale învățământului liceal de zi va fi redus începând cu următorul an școlar, a comunicat Ministerul Educației. Se va trece astfel de la 28 la 24 de elevi în învățământul profesional și de la 28 la 26 în cel teoretic. Ca urmare, va fi necesară suplimentarea învățământului liceal cu 1000 de clase, a declarat Sorin Câmpeanu. Mai mult, acesta a evidențiat nevoia suplimentară de profesori calificați. Momentul propice pentru implementare este exact anul viitor, deoarece vor intra mai puțini elevi la liceu. De aceea, inspectoratele au termen până la 1 februarie să prezinte proiectele planurilor de școlarizare revizuite.

    Citește mai mult:
    playtech.roLipsa profesorilor din școlile românești, o problemă majoră, iar pandemia a acutizat deficitul
    romania.europalibera.orgCea mai mare problemă a elevilor la școala online: lipsa competențelor digitale ale profesorilor

    „Taxa Google” și „taxa Tobin” aduc Spaniei 1 miliard de euro la buget

     
    Primele impozite generate în urma intrării în vigoare în data de 16 ianuarie a taxei digitale introdusă de Spania, asupra companiilor tehnologice, vor fi colectate în martie și aprilie. „Taxa Google” prevede impozitarea cu 3% a veniturilor companiilor tehnologice mari. Printre principalii beneficiari ai acestor venituri suplimentare se numără sectorul turistic și serviciile. Spania a fost avertizată că un astfel de demers va reduce numărul investițiilor din sectorul digital, iar SUA susține că taxa discriminează companiile americane, restricționează comerțul internațional și nu este în concordanță cu principiile internaționale de taxare. Tot în data de 16 ianuarie a intrat în vigoare și „taxa Tobin”, care prevede un impozit de 0,2% asupra operațiunilor de vânzare-cumpărare de acțiuni a unor companii spaniole evaluate la peste un miliard de dolari.
     
    Citește mai mult:
    euractiv.com – Spain’s new Google and Tobin taxes to generate about €1 billion this year

    Inteligența artificială va domina securitatea cibernetică

     

    Conform cercetărilor realizate de compania de securitate din Dallas, Trend Micro, 41% dintre liderii IT consideră că vor fi înlocuiți de AI până în 2030. Unul din cinci respondenți consideră că atacatorii cibernetici care folosesc AI vor deveni un lucru obișnuit până în 2025, însă 24% dintre liderii IT susțin că până în 2030 accesul la datele stocate va fi legat de datele biometrice sau ADN, ceea ce va face accesul neautorizat imposibil. Trend Micro recomandă companiilor să dubleze măsurile de securitate și să mărească detectarea amenințărilor cu expertiză de securitate continuă. De asemenea, recomandă educarea și instruirea utilizatorilor pentru a extinde cele mai bune practici de securitate corporativă la domiciliu. Domeniul IT se va adapta noilor modalități de lucru, iar companiile vor învăța să utilizeze automatizarea pentru a ușura provocările cauzate de lipsa de competențe.

    Citește mai mult:
    zdnet.com – AI set to replace humans in cybersecurity by 2030, says Trend Micro survey

    Prima informație contează cel mai mult

    Din ce cauză putem cădea pradă dezinformării din mediul online? Multe explicații oferite în acest sens au legătură cu o serie de erori cognitive care au fost inventariate într-un index. În această categorie intră și „efectul de ancorare” (anchoring bias). Acesta se referă la tendința noastră de a lua drept punct de referință prima informație pe care o primim cu privire la un subiect. Ea funcționează ca o ancoră, iar toate celelalte informații pe care le întâlnim ulterior despre subiectul respectiv sunt raportate la aceasta. Efectul de ancorare acționează în sensul consolidării credinței în teoriile conspirației. Acestea oferă interpretări ale evenimentelor despre care există puține informații. Astfel, după o primă expunere la o anumită narațiune conspiraționistă, faptele și informațiile ulterioare sunt percepute drept dovezi care susțin narațiunea inițială.
     
    Citește mai mult:
    medium.com How Cognitive Bias Fuels Coronavirus Fake News
    theatlantic.comThe Cognitive Biases Tricking Your Brain 

    #fapteleSuntManipulateSauChiarContrafăcute

    „Haideţi să ne ascultăm, din nou, unii pe alţii, să ne auzim, să ne vedem, să ne respectăm. Politica nu trebuie să fie un incendiu dezlănţuit, care pârjoleşte tot ce întâlneşte în cale. Nu orice dezacord trebuie transformat într-un motiv de război total. Trebuie să respingem atmosfera culturală în care #faptele sunt manipulate sau chiar contrafăcute”.

    Discursul de inaugurare al celui de-al 46-lea Preşedinte al SUA, Joe Biden, 20 ianuarie 2021

    China vrea să coopereze cu statele din Centrul și Estul Europei

     

    China intenționează să organizeze în februarie 2021 un summit la nivel înalt, în format 17+1. Invitația a fost lansată către 17 țări din Europa Centrală și de Est, printre care și România. Evenimentul va fi organizat online, iar principalele subiecte pe agenda discuțiilor vor fi eforturile de limitare a pandemiei de COVID-19 și oferirea vaccinului dezvoltat de China statelor europene.

    Citește mai mult:
    g4media.roBeijingul bate din nou la poarta Europei Centrale şi de Est

    Echipa ANTI-FAKE



    Cunoști o știre fake pe care o putem combate prin documentare? Scrie-ne despre ea completând formularul de aici. Editorii noștri o vor aprofunda și o pot include în următoarea ediție a newsletterului Anti-Fake. Săptămâna în 5 minute.

    Dacă ți-a plăcut newsletterul Anti Fake. Săptămâna în 5 minute, trimite-l unui prieten, click aici:



    Anti Fake. Săptămâna în 5 minute este un proiect al Asociației Eurocomunicare, powered by The Black Sea Trust for Regional Cooperation. A project of the German Marshall Fund.
    Opiniile exprimate în acest material nu reprezintă neapărat poziția Black Sea Trust, The German Marshall Fund sau a partenerilor săi.

    Facebook
    YouTube
    Instagram