Psihologia dezinformării: Erori logice folosite des în comunicarea politică: „ad hominem”

Folosirea argumentului ad hominem pentru a discredita ideile susținute de o persoană urmează un scenariu cunoscut tuturor. Dăm un exemplu fictiv (dar plauzibil): un candidat politic propune o măsură de stimulare a economiei. Contracandidatul său dă replica: „Domnul X să nu se bage, habar nu are prin ce trec micii antreprenori. Nu a lucrat nici […]

Psihologia dezinformării: Cu cât vedem mai multe like-uri, cu atât mai vulnerabili devenim

Suntem predispuși să răspândim informații neverificate care pot proveni din surse nesigure, dacă acestea au un număr semnificativ de like-uri și distribuiri în mediul online, arată o cercetare. Astfel, o rată mai mare de interacțiune (număr de like-uri, distribuiri etc.) și de popularitate a unui conținut pe Facebook sau Instagram amplifică rata răspândirii unor știri false, […]

Psihologia dezinformării: Doomscrolling: toate relele lumii, adunate în newsfeed-ul tău

Cât timp petreci zilnic, parcurgând obsesiv pe ecranul telefonului ultimele noutăți din newsfeed? Dacă răspunsul este „câteva ore bune pe zi”, cel mai probabil ai căzut în capcana doomscrolling-ului. Doomscrolling este un concept nou, deocamdată fără echivalent în limba română, care descrie situațiile în care rămânem captivi cu ochii în telefon, conectați la rețelele sociale, și parcurgem […]

Psihologia dezinformării: Efectul celei de-a treia persoane: “Ceilalți se pot infecta, eu nu!”

În mod subiectiv, oamenii consideră că diverse fenomene negative îi afectează mai mult pe ceilalți, decât pe ei înșiși. Această percepție, cunoscută drept “efectul celei de-a treia persoane” (eng. third person effect) poate explica anumite comportamente în contextul pandemiei COVID-19. O cercetare a asociației Eurocomunicare, din martie 2020, arată că românii sunt încrezători că, spre deosebire de […]

Psihologia dezinformării: Cum recunoaștem un raționament părtinitor

Continuăm rubrica despre erorile cognitive care ne fac vulnerabili în fața dezinformării. Săptămâna aceasta, atragem atenția asupra raționamentului părtinitor (eng. motivated reasoning). Acesta se referă la situația în care ne utilizăm capacitățile cognitive pentru a elabora raționamente care să conducă la concluziile pe care ni le dorim, în loc să ne străduim să aflăm adevărul […]

Psihologia dezinformării: Bias-ul confirmării

Modul în care gândim ne poate predispune la anumite erori. Una dintre ele este bias-ul confirmării. Acesta se manifestă atunci când dăm atenție sporită informațiilor, știrilor sau argumentelor care se aliniază cu opiniile, credințele, punctele noastre de vedere deja formate. Când ne aflăm sub influența acestei erori cognitive, devenim vulnerabili în fața dezinformării, prin acceptarea […]

Acest site folosește și stochează cookie-uri pt. a oferi servicii și pt. a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor.