Psihologia dezinformării: Orientările politice și încrederea în știință

Orientarea politică influențează modul în care ne raportăm la știință. Datele sociologice din SUA arată că încrederea în știință a simpatizanților partidului republican a scăzut de la 72% în 1975, la 45% astăzi, în timp ce în cazul democraților a crescut de la 67%, la 79%. Conform cercetătorului Adrian Bardon, negaționismul științific are legătură cu neîncrederea în instituțiile publice și cu sentimentul că identitatea culturală sau religioasă a persoanei este amenințată. În general, cei care nu au încredere în știință tind să aibă orientări politice conservatoare și apetență pentru o organizare socială autoritară, marcată de ierarhii clare de grup.  În cazul subiectelor puternic politizate, cum sunt pandemia de COVID-19 sau încălzirea climatică, o poziție divergentă față de consensul științific devine o formă de manifestare a atașamentului față de o anumită orientare politică.

În România, legătura dintre neîncrederea în știință și orientările politice a fost studiată în mai mică măsură, însă putem observa, conform datelor INSCOP, că cei care tind să creadă că epidemia de coronavirus este o minciună sunt, mai ales: tinerii, cei cu un nivel de educație mai scăzut, inactivi, rezidenții din orașele mici sau mediul rural, cei fără venit sau cu un venit redus. Acest profil poate corespunde până la un punct profilului votanților anumitor partide politice.

Citește mai mult:

global.oup.com – The Truth About Denial. Bias and Self-Deception in Science, Politics, and Religion

scientificamerican.com/To Understand How Science Denial Works, Look to History

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește și stochează cookie-uri pt. a oferi servicii și pt. a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor.