Psihologia dezinformării: Framing effect: când „ambalajul” contează mai mult decât conținutul

Efectul de încadrare (framing effect) se referă la mecanismul cognitiv prin care anumite aspecte și  caracteristici evidențiate în legătură cu un lucru/ situație/ eveniment/ persoană (ceea ce se cheamă încadrare) influențează percepția publică asupra acestora. Două dintre cele mai întâlnite cadraje (frames) sunt cel al câștigului (gain) și cel al pierderii (loss). Practic, dacă același eveniment este încadrat din perspective diferite – câștig versus pierdere –, tendința noastră este să dăm întâietate perspectivei care valorizează beneficiile. Acest efect este exploatat frecvent în comunicarea persuasivă, cum este cazul industriei publicitare. De exemplu, un produs care promite să ucidă microbii în proporție de 95% va fi preferat unui produs care promite că, în urma folosirii, rămân active 5% dintre microorganisme, chiar dacă eficacitatea este, de fapt, aceeași.

De ce este important să conștientizăm acest tip de mecanism cognitiv și implicațiile sale? Un motiv este acela că, atunci când ne concentrăm aproape exclusiv asupra modului în care sunt prezentate informațiile (asupra cadrajelor), este foarte posibil să pierdem din vedere ceea ce se spune, adică putem ajunge să ignorăm esențialul tocmai pentru că suntem distrași de forma de prezentare a situației. În cazul problemelor sociale, modul în care este încadrată o problemă va influența susținerea pentru diversele soluții propuse. Astfel, apare riscul de a alege o variantă mai dezavantajoasă, dar care este prezentată într-o lumină favorabilă, în locul uneia mai avantajoase, dar negativ încadrate.

Citește mai mult:

psychology.iresearchnet.comGain-Loss Framing

medium.comFraming Bias, Examples, and Decision-Making in Business

comminit.comFraming Messages for Vaccination Supporters

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *