Psihologia dezinformării: Efectul adevărului implicit: conținutul care nu este marcat drept fals nu este neapărat adevărat

Etichetarea titlurilor și a conținuturilor înșelătoare sau pur și simplu false este o măsură adoptată deja de anumite platforme digitale, precum Facebook, iar eficiența acestei măsuri în limitarea răspândirii dezinformării este dovedită în anumite cazuri. Conținutul înșelător sau fals, demontat de către organizațiile de fact-checking, este etichetat astfel încât să fie vizibil pentru toți utilizatorii. Totuși, studiile arată că etichetarea anumitor titluri sau știri ca fiind false poate induce cititorilor ideea greșită că toate celelalte titluri sau știri rămase neetichetate sunt corecte și valide, ceea ce nu este întotdeauna cazul. Acest lucru poate fi explicat prin prisma efectului adevărului implicit (implied truth effect). Oamenii tind să creadă că tot ceea ce nu este marcat în mod explicit ca fiind fals este corect, cu toate că pot exista numeroase ocazii în care anumite conținuturi false să fi „scăpat pe sub radar”, rămânând nemarcate corespunzător.

Citește mai mult:

https://www.bbc.com/news/blogs-trending-49449005

https://www.pnas.org/content/118/5/e2020043118

https://firstdraftnews.org/latest/the-psychology-of-misinformation-why-its-so-hard-to-correct/

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *