Disonanța cognitivă se referă la starea de disconfort resimțită de un individ ale cărui atitudini, credințe sau comportamente intră în contradicție unele cu altele. Disonanța cognitivă apare în mai multe situații: atunci când credințele preexistente ale oamenilor sunt în contradicție cu acțiunile pe care aceștia le întreprind; atunci când au, concomitent, mai multe idei contradictorii sau în momentul în care sunt expuși unor informații noi, care contrazic ceea ce ei știau deja. În astfel de situații, pentru a reduce starea de disconfort, indivizii adoptă un comportament de evitare a unor activități în timp ce se angajează în alte activități similare. În plus, oamenii formulează diverse justificări sau raționalizări care să reducă disonanța cognitivă.
Spre exemplu, unii oameni evită vaccinarea făcând referire la potențialele efecte adverse ale vaccinurilor, în timp ce practică activități cu efecte secundare potențiale semnificativ mai mari, precum fumatul, injecțiile cu botox sau tatuajele. Mai exact, studiile arată că fumatul are foarte multe efecte negative asupra sănătății umane, fiind asociat, printre altele, cu 17 tipuri diferite de cancer. Botoxul sau, mai exact, toxina botulinică, este o substanță produsă de bacteria Clostridium botulinum, responsabilă de botulism, o boală cu o rată de mortalitate de până la 20%. Procesul de tatuare implică injectarea picăturilor de cerneală în epidermă, iar mulți dintre pigmenții utilizați în procesul de tatuare nu respectă normele de siguranță impuse de autorități. Astfel, fumătorii, persoanele care își injectează botox și cele care își fac tatuaje și care, în același timp, refuză vaccinarea pe motiv că aceasta are efecte adverse asupra sănătății sunt exemple de manifestare a disonanței cognitive.
Depășirea acestei stări de disonanță cognitivă este dificilă, dar nu imposibilă. Pentru persoanele care manifestă astfel de stări de disconfort, este recomandat să găsească legătura dintre acțiunea pe care o resping vehement și cea pe care o acceptă fără probleme, reducând, astfel, discrepanța între acțiunile care intră în contradicție una cu cealaltă și, implicit, disconfortul mental asociat acesteia. De asemenea, este util să caute informații noi, din surse sigure, cu privire la acele idei sau acțiuni care sunt în dezacord cu credințele proprii. Totuși, eficacitatea unor astfel de soluții depinde, în bună măsură, de capacitatea noastră de a naviga prin jungla informațională și de a evita capcana unor argumente eronate, formulate exclusiv în încercarea de a reduce nivelul disonanței cognitive.
Citește mai mult:
theatlantic.com – The Role of Cognitive Dissonance in the Pandemic
firstdraftnews.org – The psychology of misinformation: Why we’re vulnerable