Psihologia dezinformării: De ce să nu atragi public atenția celor care distribuie conţinuturi false

Cum ar putea utilizatorii de social media să conștientizeze mai ușor pericolele asociate amplificării unui conținutul înșelător? O cercetare recentă arată că, în momentul în care utilizatorilor li se atrage atenția să reflecteze cu privire la potenţialul înşelător al unui titlu, şansele ca aceştia să mai distribuie materialul respectiv scad. Pe de altă parte, o analiză experimentală care vizează eficiența metodelor de demontare a conținutului fals pe Twitter oferă date surprinzătoare. Metoda prin care un utilizator este atenţionat, pe bază de dovezi, de către un alt utilizator, pentru postarea de conținut înșelător nu este tocmai eficientă pentru limitarea amplificării mesajului. Corecția publică poate declanșa o contrareacție, de multe ori puternic emoțională, din partea utilizatorilor, care devin şi mai determinați să distribuie acel conținut și să utilizeze un limbaj toxic în postările ulterioare. Utilizatorul care este corectat se simte amenințat, intră în defensivă și percepe corecția ca pe o confruntare. Aceste cercetări indică faptul că practica de a atrage atenția în mod public celor care amplifică informații înșelătoare pe rețelele sociale poate avea efect de bumerang și se poate dovedi mai puțin eficientă decât semnalarea automatizată/ impersonală a lipsei de acuratețe a informațiilor.

Citește mai mult:

scientificamerican.comMost People Don’t Actively Seek to Share Fake News

journalistsresource.orgWhy do Americans share so much fake news? One big reason is they aren’t paying attention, new research suggests

niemanlab.orgFollowing successful experiments, Twitter will prompt all users to read the articles they’re about to retweet

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *