Pe urmele fake-ului: Să nu fim pasivi în așteptarea dezinformării!

Atacurile cibernetice de tip ransomware reprezintă una dintre amenințările majore despre care se vorbește tot mai des în ultima perioadă. Acestea folosesc un software malițios (malware) ce „împiedică accesul la fișiere sau chiar la întregul sistem informatic infectat, până la plata unei „recompense” (ransom)”. Totuși, există amenințări mai puțin costisitoare și mai ușor de implementat: campaniile orchestrate de dezinformare care targetează persoane, organizații sau chiar societăți întregi, prin compromiterea alegerilor și punerea sub semnul îndoielii a unor argumente dovedite științific pe subiecte critice, cum sunt schimbările climatice sau vaccinarea. Astfel de campanii de dezinformare – din ce în ce mai des întâlnite – sunt puse la punct de o suită de actori individuali sau statali, care doresc să obțină profit de pe urma acțiunii de dezinformare, persoane care cred și promovează narațiuni conspiraționiste sau persoane cu viziuni politice extremiste. În acest context, atât companiile, cât și alte ținte posibile ale unor astfel de campanii nu ar trebui să adopte o atitudine pasivă, așteptând să se întâmple ceva înainte să acționeze, ci ar trebui să își evalueze potențialele zone vulnerabile și să se pregătească, în mod responsabil, să lupte împotriva informațiilor false, în eventualitatea în care acestea ar fi lansate. Această atitudine proactivă, alături de trasarea clară a responsabilităților celor implicați în lupta contra dezinformării pot contribui la succesul unor acțiuni menite să limiteze, pe cât posibil, nu numai magnitudinea unei astfel de campanii, ci și efectele lor negative.

Citește mai mult:

theconversation.com – Disinformation campaigns are murky blends of truth, lies and sincere beliefs – lessons from the pandemic

bloomberg.com – Online Disinformation Campaigns Undermine African Elections

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *