În general, tindem să ne bazăm pe cifre, deoarece ”ele nu mint”. Din păcate, cifrele pot fi uneori greșite. De exemplu, echipa Reuters Fact Check a demontat recent o postare care s-a viralizat pe Facebook și Instagram în luna martie. Postarea, care a strâns rapid peste 14.000 de distribuiri, susținea că putem avea avea obiceiuri alimentare oricât de nesănătoase, deoarece acest lucru nu influențează speranța de viață. Argumentul consta în enumerarea unor persoane asociate stilului de viață sănătos (inventatorul benzii de alergat, pionierul gimnasticii, campionul mondial de culturism, fotbalistul Maradona) care au decedat la vârste relativ tinere, și a altor persoane asociate unui trai nesănătos (părintele KFC, inventatorul Nutella, fondatorul companiei de tutun Winston, și alții) care au atins vârste foarte înaintate.
Analiza a demonstrat că postarea respectivă este o sursă de informații false sau inexacte. În primul rând, anumite persoane din listă nu sunt numite explicit, ceea ce le face greu de identificat (de exemplu, cine poate fi campionul mondial de culturism menționat, sau cum putem decide cine a descoperit opiumul, substanță folosită de mii de ani?). În alte cazuri, vârsta la care se afirmă că s-a produs decesul este greșită, ceea ce afectează credibilitatea de ansamblu a postării. Acest tip de argumentații, bazate pe statistici eronate, pot persista în mentalul colectiv prin efectul de ancorare (efectul prin care prima informație despre un subiect se dovedește cea mai puternică), în ciuda încercărilor ulterioare de corectare, generând astfel credințe înșelătoare despre subiectele vizate.
Citește mai mult:
firstdraftnews.org – The psychology of misinformation: Why it’s so hard to correct
towardsdatascience.com – How to prevent misinformation in data visualization?