Campaniile de dezinformare devin tot mai complexe. Știrile false pot include nu doar conținut textual manipulator, dar și clipuri video, imagini falsificate sau tehnologii deepfake menite să înșele cititorii. Spre exemplu, un clip video al unui protest la care au participat sute de mii de oameni în Seoul, Coreea de Sud, împotriva restricțiilor COVID-19, a devenit viral pe Facebook și Twitter, scrie Agence France Presse. Însă, jurnaliștii au descoperit că imaginile erau de la un eveniment anterior.Investigarea cazului
- Extensia de verificare a știrilor co-dezvoltată de AFP, InVid-WeVerify, a arătat că imaginile au mai fost publicate în octombrie 2019.
- Ulterior, prin motoarele de căutare Google și cu ajutorul Google Maps, jurnaliștii au identificat locul exact în care a avut loc protestul și mai multe clipuri video ale evenimentului.
- Cadrele video s-au dovedit a fi din timpul protestului uriaș de aproape un milion de participanți, împotriva Ministrului sud-coreean al Justiției, Cho Kuk, din 3 octombrie 2019.
Dezinfomarea se produce nu doar prin imagini și clipuri video falsificate sau tehnologii deepfake, dar și prin conținut vizual scos din context sau prin „reciclarea” unor fotografii mai vechi.Citește mai mult:
Instrumente de verificare a imaginilor și clipurilor video falsificate:
Cum sunt prezentate fotografiile mai vechi drept fapte întâmplate recent:
Agence France Presse – verificarea știrilor:
Articole asemănătoare:
Pe urmele fake-ului: Războiul din Ucraina: fact check: Imaginile din Chuhuiv
Pe urmele fake-ului: „Deschideți urechea bine”: dezinformarea din podcasturi nu este combătută
Pe urmele fake-ului: Adolescenții care demontează conținuturi înșelătoare
Pe urmele fake-ului: Teoria virusului „scăpat” din laborator, din nou în lumina reflectoarelor
Pe urmele fake-ului: Personalitatea influențează tendința de a distribui fake news
Pe urmele fake-ului: Organizațiile media depind de colectarea datelor utilizatorilor