„În 2021, este important să ne amintim că dezinformarea nu se întâmplă doar pe principalele platforme digitale.” Aceasta este concluzia unui articol recent, în care se atrage atenția asupra unor tehnici „old school” de răspândire a conținutului înșelător sau fals, folosite tot mai des alături de cele mai noi, preponderent digitale. Categoria tehnicilor „old school” este acoperită de pliante, panouri publicitare, email-uri, SMS-uri și apeluri robotizate. Principalul lor avantaj este acela că se pot „camufla” cu ușurință, motiv pentru care detectarea lor (și, implicit, a autorilor lor) devine, de multe ori, o misiune imposibilă. Conținutul înșelător sau fals transmis prin astfel de tehnici poate fi chiar mai convingător decât cel răspândit cu ajutorul platformelor digitale. Faptul că un mesaj este transmis țintit către o persoană anume (direct acasă sau pe telefonul mobil) are un impact negativ mai puternic decât dacă acel mesaj ar fi făcut parte dintr-un flux (de multe ori copleșitor) de informații disponibile pe platformele digitale.Citește mai mult:
The Washington Post – „Suspicious robocall campaign warning people to ‘stay home’ spooks voters nationwide”
AARP – „Beware of Robocalls, Texts and Emails Promising COVID-19 Cures or Stimulus Payments”
The Washington Post – „Suspicious robocall campaign warning people to ‘stay home’ spooks voters nationwide”
AARP – „Beware of Robocalls, Texts and Emails Promising COVID-19 Cures or Stimulus Payments”
Articole asemănătoare:
Pe urmele fake-ului: Trend alert: dezinformare care imită surse legitime de presă
Pe urmele fake-ului: Publicitate de 2,6 miliarde de dolari pe site-uri care dezinformează
Pe urmele fake-ului: Adolescenții care demontează conținuturi înșelătoare
Pe urmele fake-ului: Ce au în comun știrile false și postările cu pisici?
Pe urmele fake-ului: Personalitatea influențează tendința de a distribui fake news
Pe urmele fake-ului: Volumul „Plandemic”, în curând pe Amazon