Pe urmele fake-ului: Teoriile conspirației despre COVID-19: de ce credem în ele și cu ce efecte?

Pe toată perioada pandemiei, teoriile conspirației despre COVID-19 au circulat în spațiul public și în special în ecosistemul media digital. Aceste valuri de teorii conspiraționiste au câteva trăsături spectaculoase:1. Manifestă similaritate la nivel global și adaptabilitate la nivel local
În România, narațiunile conspiraționiste au urmat același tipar ca în alte părți ale Globului și au oglindit îndeaproape evoluția crizei COVID-19. Au circulat conspirații privind originile virusului (creat în laborator), existența sau inexistența acestuia (raportări exagerate, decese atribuite în mod fals virusului), interesele din spate (Bill Gates, oculta mondială, companii farmaceutice), cauzele virusului (5G), măsurile de gestionare a crizei (pretext pentru dictatură, controlul populației). Alte teorii conspiraționiste au fost formulate ca reacție la  obligativitatea purtării măștii și măsurării temperaturii, sau au fost dezvoltate în jurul cursei pentru găsirea unui vaccin.  În ciuda similarității remarcabile cu subiectele conspiraționiste din alte țări, în România acestea au fost îmbogățite cu tușe locale, căpătând pe alocuri un caracter religios sau naționalist și actualizând narațiuni toxice care au circulat cu alte ocazii în spațiul public.2. Au o putere de convingere dincolo de așteptări
Un studiu al asociației Eurocomunicare realizat în fazele de început ale pandemiei a relevat puterea teoriilor conspirației. Studiul a măsurat credința în cele mai populare 5 teorii ale conspirației de la momentul respectiv. Rezultatele, reprezentative la nivel național, au arătat că procentul românilor care credeau că aceste teorii sunt adevărate varia între 20% și 40%, în funcție de enunț.

În mod neașteptat, portretul-robot al unei persoane care crede în teoriile conspiraționiste are mai mică legătură cu nivelul de educație și mai mare legătură cu factori contextuali și de personalitate. Oamenii cred în teoriile conspirației despre COVID-19 din nevoia de a înțelege impactul bolii, din nevoia de sens și control, pentru a reduce anxietatea și ca răspuns la gradul ridicat de incertitudine al situației. În plus, persoanele narcisiste (cărora le place să creadă că au acces la informații secrete) și cele care nu au încredere în alți oameni sunt mai vulnerabile în fața acestor teorii.

3. Au efecte semnificative asupra gestionării eficiente a crizei COVID-19
În general, credința în teoriile conspirației afectează negativ încrederea în instituții, în ecosistemul de știri și în sursele de informații oficiale.  În România, același studiu Eurocomunicare menționat anterior relevă că pe măsură ce credința în teoriile conspirației crește, încrederea în persoanele și instituțiile implicate în gestionarea crizei COVID-19 scade. Acest mecanism ar putea explica reticența anumitor segmente ale populației de a respecta măsurile de prevenție și limitare a infectării impuse de autorități.

Citește mai mult:
ec.europa.eu –  Identifying COVID-19 conspiracy theories
devex.com – Interactive- What COVID-19 conspiracy theories mean for vaccine delivery
romania.europalibera.org – Șase luni de COVID-19 – un munte de minciuni, conspirații și manipulare:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *