Newsletterul Green ANTI-FAKE: Schimbările climatice schimbă harta vinurilor

Citește întregul fact checking aici.

Schimbările climatice ar putea redesena harta vinurilor din Europa

Un studiu publicat recent a arătat că schimbările climatice ar putea duce la dispariția unor sortimente europene de vin foarte populare, precum prosecco. Frecvența crescută a fenomenelor meteorologice extreme determinate de schimbările climatice accelerează degradarea solului și afectează astfel recoltele de struguri. Secetele prelungite pot amenința procesele de irigare deja dificile și costisitoare, mai ales pentru culturile de pe versanți. Vremea instabilă – provocată de schimbările climatice – ar putea reduce recoltele italiene de struguri de vin cu până la o cincime, estimează producătorii.

În același timp, alte studii arată că, în următoarele două decenii, schimbările climatice ar putea crește potențialul producției de vin din țări aflate mai la nord, precum Marea Britanie și Suedia,. Astfel, caracteristicile unor regiuni ale Angliei și Țării Galilor ar putea ajunge să semene cu cele din regiunile viticole din Franța și Germania, făcând posibilă cultivarea unor soiuri rar întâlnite acolo în prezent, ca pinot noir, sauvignon blanc și riesling.

Schimbările climatice duc la anotimpuri mai calde și mai lungi și în Suedia. Institutul Suedez de Meteorologie și Hidrologie a raportat că temperaturile din sudul țării au crescut cu aproximativ 2 grade Celsius în ultimii 30 de ani. Experții spun, de asemenea, că sezonul culturilor în Suedia s-a prelungit cu aproximativ 20 de zile. Se poate spune, deci, că vinificația este o industrie în creștere în nordul Europei, pe măsură ce seceta și alte condiții meteorologice extreme obligă producătorii din zonele tradiționale ale vinului din Italia, Franța sau Spania, să-și regândească metodele de cultivare.

Citește mai mult:

Independent.co.uk – The future of Prosecco is at risk

Euronews.com – ‘Fragile and under threat’: Prosecco could disappear due to climate change, experts warn

Voanews.com – Climate Change Has Sweden Growing its Wine Industry

Noi tehnologii ce ar putea face sistemele de aer condiționat mai sustenabile   

Actuala tehnologie a sistemelor de aer condiționat are la bază un design învechit, cu o continuitate de aproape un secol. În contextul schimbărilor climatice, este crucial ca sistemele de aer condiționat să își reducă impactul negativ asupra mediului. Conform datelor de la Agenția Internațională pentru Energie (IEA), sistemele de răcire și aer condiționat reprezintă sursa de consum de energie cu cea mai rapidă creștere la nivelul clădirilor. IEA estimează că cererea mondială anuală de energie pentru alimentarea sistemelor de răcire se va tripla până în 2050. Până în 2050, aproximativ 2/3 din gospodăriile lumii ar putea avea un aparat de aer condiționat iar China, India și Indonezia vor reprezenta împreună jumătate din numărul total.

O problemă bine-cunoscută a sistemelor actuale de aer condiționat este folosirea substanțelor chimice frigorifice, multe dintre acestea fiind gaze cu un puternic efect de seră. Unele designuri noi își propun să înlocuiască aceste substanțe cu lichide de răcire mai puțin dăunătoare. Chiar și așa, o altă mare problemă a sistemelor de aer condiționat este cantitatea mare de energie consumată. În prezent, aproximativ 80% din emisiile unei unități standard de aer condiționat provin din energia utilizată pentru alimentarea acesteia. Compania Blue Frontier din Florida testează un sistem comercial de aer condiționat bazat atât pe un desicant (o soluție de sare lichidă) cât și pe răcire evaporativă. Acest design usucă aerul și apoi îl împarte în două fluxuri adiacente. Aerul dintr-un flux este răcit direct prin reintroducerea umidității și evaporare. Celălalt flux de aer este menținut uscat și este răcit prin trecerea printr-un perete subțire de aluminiu care trage frigul de la primul flux. Desicantul de sare lichidă trece apoi printr-un sistem de pompă de căldură pentru a fi reîncărcat. Pe baza testelor companiei, se estimează reduceri de 50 – 90% ale consumului de energie.

Chiar și cu unele dintre cele mai bune tehnologii disponibile pe piață, doar câștigurile în eficiență energetică ar putea să nu fie suficiente pentru a compensa creșterea așteptată pe scară largă a utilizării aerului condiționat. IEA preconizează că răcirea la nivel mondial va necesita cu 50% mai multă energie în următorii 25 de ani decât acum, din cauza cererii în creștere. Va fi nevoie de utilizarea altor strategii pasive, care se bazează pe planificare urbană și proiectarea inteligentă a clădirilor pentru a minimiza nevoia de răcire. Astfel de soluții sunt: multiplicarea spațiilor verzi și a corpurilor de apă în peisajele urbane, umbrirea ferestrelor, poziționarea clădirilor noi pentru a profita de fluxul natural de aer, modernizarea izolației clădirilor vechi și utilizarea panourilor reflectorizante care resping căldura.

Citește mai mult:

Scientificamerican.com – New Air-Conditioning Technology Could Be the Future of Cool

Ce este reziliența climatică (climate resilience)?

Reziliența climatică reprezintă capacitatea unei comunități sau a unei societăți de a face față schimbărilor climatice și de a se adapta efectelor pe care acestea le produc. Mai mult decât atât, termenul de reziliență climatică, tot mai des întâlnit în discuțiile cu privire la acest subiect, implică atât dezvoltarea, cât și implementarea strategiilor, politicilor și practicilor care să le permită indivizilor și comunităților să se adapteze la condițiile climatice în schimbare și să răspundă în mod eficient la impactul negativ al acestora.

Reziliența climatică acoperă multe aspecte și soluții care pot fi implementate de cei care chiar își doresc. Printre acestea se numără: construirea și întreținerea infrastructurii care poate rezista la fenomene extreme (inundații, secetă, furtuni), gestionarea în mod eficient a resurselor de apă pentru a evita atât excesul, cât și deficitul de apă cauzate de schimbările climatice, creșterea gradului de conștientizare în rândul populației cu privire la schimbările climatice și a modului în care pot contribui la reducerea acestora.

Citește mai mult :

https://climatepromise.undp.org/news-and-stories/climate-dictionary-everyday-guide-climate-change

https://www.ipcc.ch/report/ar6/wg2/about/frequently-asked-questions/keyfaq6/

https://www.worldbank.org/en/news/feature/2020/11/17/the-adaptation-principles-6-ways-to-build-resilience-to-climate-change

#Schimbările climatice sunt marea provocare a epocii noastre

„Schimbările climatice sunt un fenomen mai complex decât orice am experimentat vreodată. Mai complex decât politica. Mai complex decât competiția între națiuni. Mai complex decât națiunile și civilizațiile lor și mai complex decât istoria noastră colectivă. […] Schimbările climatice reprezintă marea provocare a vremurilor noastre. Și depinde de noi toți să dăm dovadă de leadership. Aici și acum”. Declarația aparține lui Inger Andersen, Subsecretar general al Națiunilor Unite și directoare executivă a Programului ONU pentru Mediu, și a fost făcută cu ocazia reuniunii anuale a Consiliului Chinei pentru Cooperare Internațională pentru Mediu și Dezvoltare (CCICED), desfășurat la Beijing între 28-30 august.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește și stochează cookie-uri pt. a oferi servicii și pt. a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor.