Citește întregul fact checking aici.
Studiu științific: prețul, calitatea și gustul berii vor fi afectate de schimbările climatice
Un studiu științific arată că schimbările climatice au un impact direct asupra recoltelor și calității hameiului, un ingredient cheie în producerea berii. Potrivit studiului, cantitatea de hamei produsă în Europa, ingredientul care conferă berii gustul amar distinctiv, este în scădere. Se preconizează că verile mai calde, mai lungi și mai uscate vor înrăutăți situația și ar putea duce la scumpirea costurilor de producere a berii.
Autorii îndeamnă cultivatorii de hamei să-și adapteze tehnicile de cultivare la noile condiții climatice. Studiul a analizat modul în care randamentul mediu de hamei aromat s-a modificat între 1971 și 1994 și între 1995 și 2018 și a constatat că, în unele zone tradiționale de cultivare, a existat o scădere de aproape 20% a producției. Astfel, cercetătorii estimează că producția de hamei în regiunile europene va scădea cu 4-18% până în 2050 comparativ cu media din 1989-2018, dacă fermierii nu se adaptează la vremea mai caldă și mai uscată.
Scăderea prognozată va fi determinată în principal de vremea mai caldă și de secete mai frecvente și mai severe. Eșecul de adaptare va pune în pericol profitabilitatea cultivării hameiului în unele zone. Consecința va fi o producție mai mică și un preț mai mare pentru producătorii de bere. De asemenea, oamenii de știință au constatat că nivelul de acizi alfa conținuți de hamei – cei care influențează aroma berii – s-a redus treptat, tot ca urmare a temperaturilor mai ridicate.
Citește mai mult:
Bbc.com – Climate change could make beer taste worse
Theguardian.com – Climate crisis will make Europe’s beer cost more and taste worse, say scientists
Inteligența Artificială, între impactul energetic și schimbările climatice
Sistemele pe bază de Inteligență Artificială (AI), precum chatboții ChatGPT sau instrumentul de creare a imaginilor Midjourney, sunt folosite tot mai mult de publicul larg. Pentru a genera rezultate eficiente, aceste sisteme necesită un proces complex de învățare automată, în care sunt alimentate cu cantități mari de date. Potrivit celor mai recente estimări, puterea de calcul necesară pentru a rula algoritmii și procesele de învățare automată utilizează mari cantității de energie, ceea ce ar putea contribui la accentuarea schimbările climatice.
Cercetătorii de la Universitatea Vrije din Amsterdam au arătat că atunci când un instrument precum ChatGPT generează text pe baza solicitărilor, acesta folosește „o cantitate semnificativă de putere de calcul și, prin urmare, energie”. Spre exemplu, ChatGPT ar consuma cca 564 MWh de energie electrică pe zi, echivalent cu energia consumată de aproximativ 391,667 becuri de 60W care ard continuu timp de 24 de ore. Se estimează că, până în 2027, consumul mondial de energie electrică legat de AI ar putea crește până la 134 TWh anual, pe baza proiecției producției de servere AI. Aceste date ar fi comparabile cu necesarul anual de energie electrică al unor țări precum Țările de Jos, Argentina sau Suedia.
Lăsată necontrolată, creșterea susținută și exponențială a sistemelor AI are potențialul de a contribui în mare măsură la emisiile globale de carbon și la urmări pe termen lung, cum ar fi perturbarea ecosistemelor și creșterea nivelului mării.
Chiar dacă AI are un consum crescut de energie, potențialul său de a contribui la combaterea schimbărilor climatice este imens. Cheia constă în a asigura că energia consumată de AI provine din surse curate și regenerabile și în a folosi inteligența artificială pentru a optimiza și proteja mediul înconjurator în multe alte moduri.
Citește mai mult:
euronews.com – Soaring demand for AI could see the technology consume enough energy to power a small country
theguardian.com – As the AI industry booms, what toll will it take on the environment?
Ce este tipping point în contextul schimbărilor climatice?
Termenul „punct critic”, în engleză întâlnit sub denumirea de ”tipping point”, este o limită după care schimbările cauzate de încălzirea globală și schimbările climatice provocate devin ireversibile, chiar dacă acțiunile realizate după depășirea acestui prag reușesc să reducă temperaturile medii globale. Aceste schimbări pot provoca un impact periculos și neașteptat, având, de asemenea, consecințe grave pentru viitorul omenirii și al planetei.
IPCC (The Intergovernmental Panel on Climate Change) definește tipping point ca „limite critice într-un sistem care, atunci când sunt depășite, pot duce la o schimbare semnificativă în starea sistemului, adesea cu înțelegerea că schimbarea este ireversibilă”.
Pe măsură ce pământul se încălzește, pot exista tot mai multe puncte critice. Unul dintre acestea este stadiul actual al ghețarilor din Groenlanda și Antarctica de Vest și colapsul care poate apărea, adică o creștere semnificativă a nivelului mării și amenințarea comunităților și ecosistemelor de coastă. Un alt tipping point este topirea permafrostului în regiunile tundrei. Astfel, vor fi eliberate cantități uriașe de gaze cu efect de seră captive, accelerând și mai mult încălzirea globală și schimbările climatice. Alte două tipping points, cu puternice implicații și efecte atât pentru mediu, cât și pentru oameni, sunt deteriorarea recifurilor de corali și distrugerea pădurilor tropicale.
Citește mai mult:
earth.org – https://earth.org/tipping-points-of-climate-change/
climatepromise.undp.org – https://climatepromise.undp.org/news-and-stories/climate-dictionary-everyday-guide-climate-change
#Semnele schimbărilor climatice sunt prezente
„În ciuda tuturor încercărilor de a nega, de a ascunde, de a mușamaliza sau de a relativiza această problemă, semnele schimbărilor climatice sunt prezente și sunt din ce în ce mai evidente”, afirmația aparține Papei Francisc și reprezintă o continuare a scrisorii sale enciclice din 2015, Laudato Si („Lăudat să fii”). Aceasta a fost prima scriere pontificală dedicată în întregime problemelor ecologice, recunoscută drept o piatră de temelie a papalității sale.