Newsletterul Green ANTI-FAKE: Nopțile cu cer înstelat vor fi din ce în ce mai rare din cauza iluminatului artificial

Citește întregul fact checking aici.

Nopțile cu cer înstelat vor fi din ce în ce mai rare din cauza iluminatului nocturn   

Iluminatul nocturn face ca cerul să fie mai strălucitor și cu cât cerul este mai strălucitor, cu atât stelele sunt mai puțin vizibile. Dacă această tendință continuă, un copil născut astăzi într-un loc în care acum sunt vizibile 250 de stele ar putea vedea doar 100 de stele la vârsta de 18 ani.

Un proiect științific internațional ce reunește participanți din toată lumea, numit Globe at Night, a încercat sa măsoare vizibilitatea zilnică a stelelor pe o perioadă de 10 ani. Echipa Globe at Night a lansat pagina de raportare ca o aplicație online în 2011, chiar la începutul adoptării pe scară largă a LED-urilor. Datele prezentate recent arată că cerul nocturn a devenit, în medie, cu 9,6% mai luminos în fiecare an. Principalii factori ce conduc la creșterea luminozității cerului nocturn sunt urbanizarea și utilizarea în creștere a LED-urilor pentru iluminatul exterior.

Datele obținute prin sateliți sugerează că poluarea luminoasă din America de Nord și Europa a rămas constantă sau a scăzut ușor în ultimul deceniu, în timp ce a crescut în alte părți ale lumii, cum ar fi Africa, Asia și America de Sud. Cu toate acestea, sateliții nu detectează lumina albastră a LED-urilor, ceea ce duce la o subestimare a poluării create de iluminatul artificial.

Citește mai mult:

Theconversation.com – Night skies are getting 9.6% brighter every year as light pollution erases stars for everyone

Eos.org – Starry Nights Are Disappearing

Domeniul reciclării bateriilor, printre cele mai inovatoare tehnologii de anul acesta

Utilizarea pe scara largă a vehiculelor electrice generează o creștere vertiginoasă a cererii de baterii pe bază de litiu-ion. Dar rezervele de metale necesare pentru construirea celulelor bateriilor noi sunt deja suprasolicitate, iar prognozele estimează o creștere a cererii de 20 de ori până în 2050.

Soluția ar putea veni de la noile tehnologii care permit acum o reciclare mult mai eficientă a bateriilor uzate. Facilitățile de reciclare pot recupera acum aproape tot cobaltul si nichelul și peste 80% din litiu din bateriile uzate și din rebuturile generate în timpul procesului de producție a bateriilor. Aluminiul, cuprul și grafitul sunt de asemenea materiale recuperate în mod frecvent. În prezent, China este lider mondial în reciclarea bateriilor.

Datorită progreselor din domeniul reciclării, metalele valoroase recuperate din laptopuri vechi sau vehicule electrice ar putea alimenta mașinile viitorului. Astfel, fabricile de reciclare vor crea o sursă de materie primă esențială pentru atingerea obiectivelor climatice.

Citește mai mult:

technologyreview.com – Battery recycling: 10 Breakthrough Technologies 2023

Ce este refugiatul climatic?

Refugiatul climatic este persoana care trebuie să-și părăsească locuința și comunitatea din cauza efectelor schimbărilor climatice și încălzirii globale. Refugiații climatici aparțin unui grup mai mare de imigranți cunoscut sub numele de refugiați de mediu. Refugiații de mediu includ imigranți forțați să fugă din cauza dezastrelor naturale, cum ar fi vulcanii și tsunami-urile.

Datele despre cei obligați să fugă din cauza dezastrelor și a altor evenimente meteorologice sunt limitate, motiv pentru care aceste persoane sunt numite „victimele uitate ale schimbărilor climatice”.

În 2020, într-un caz de referință, ONU a decis că refugiații care fug de efectele crizei climatice nu pot fi forțați să se întoarcă acasă de către țările lor adoptive. Comitetul pentru Drepturile Omului al ONU s-a pronunțat în cazul lui Ioane Teitiota, care a solicitat protecție din partea Noii Zeelande, susținând că viața lui era în pericol în țara sa natală, Kiribati. Insula din Pacific este pe cale să devină prima țară care va dispărea din cauza creșterii nivelului mării. Deși Comitetul ONU a decis împotriva lui Teitiota pe baza faptului că viața lui nu era în pericol iminent, a subliniat, totodată, că statele adoptive ar putea încălca drepturile internaționale ale omului dacă îi forțează pe refugiați să se întoarcă în țări în care schimbările climatice reprezintă o amenințare imediată. O astfel de decizie ar putea deschide ușa unui val de revendicări legale din partea persoanelor nevoite să fugă din calea efectelor devastatoare produse de schimbările climatice (inundații, incendii, surpări de teren etc).

Citește mai mult:

Nationalgeographic.org – Environmental Refugee

Europarl.europa.eu – The concept of ‘climate refugee’ – Towards a possible definition

#RăzboiulÎmpotrivaCrizeiClimatice

„Am intrat, din păcate, într-o nouă fază a crizei climatice și ecologice. Ieșim din etapa acțiunilor mimate de combatere a crizei climatice, iar consecințele reale ale acestei crize ne aduc în fața unor decizii dificile. Cu siguranță, încă e timp pentru a construi o lume mai sustenabilă si mai echitabilă. Capacitatea noastră de a naviga printre șocuri și de a menține corabia la suprafață chiar în mijlocul furtunii este esențială”, a declarat Laurie Laybourn, cercetător asociat think-tank-ului britanic IPPR, cu ocazia recentei lansări a unui raport asupra crizei climatice.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește și stochează cookie-uri pt. a oferi servicii și pt. a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor.