Citește întregul fact checking aici.
Creștere alarmantă a practicilor greenwashing în sectorul financiar-bancar europeant
Un raport publicat recent de firma elvețiană de date RepRisk arată că practicile greenwashing s-au intensificat la nivel global, cu o creștere semnificativă mai ales în Europa și America. Raportul evidențiază sectorul financiar-bancar, unde s-a înregistrat o creștere de 70% a acestor practici față de anul precedent. În peste 50% dintre aceste incidente identificate drept greenwashing, fie se menționează combustibilii fosili, fie se menționează conexiuni între companii financiar-bancare și companii din industria de petrol și gaze. Companiile financiare europene au reprezentat majoritatea acestor cazuri, iar cea mai mare parte a practicilor de greenwashing sunt legate de combustibilii fosili.
Potrivit Dicționarului Cambridge, “greenwashing” înseamnă să convingi oamenii că organizația ta face mai mult pentru protejarea mediului decât este cazul în realitate. Nu există încă o definiție legală a practicii greenwashing. ONU avertizează că acest fenomen are consecințe catastrofale asupra întregii planete, contribuind la ratarea țintelor privind reducerea emisiilor de carbon. Pentru combaterea practicilor de greenwashing, experții propun introducerea obligatorie a politicii de emisii nete zero prin legi care să se aplice pentru început marilor corporații.
Citește mai mult:
Reuters.com – Banks behind 70% jump in greenwashing incidents in 2023 – report
Tradefinanceglobal.com – Report: Greenwashing incidents up 70% globally in 2023
Reprisk.com – RepRisk data shows increase in greenwashing with one in three greenwashing public companies also linked to social washing
Antifake.ro – Ce este “GREENWASHING” (dezinformarea verde/ dezinformarea ecologică) și cum îți afectează viața?
O interpretare modernă a vechilor nave cu pânze pentru a propulsa navele comerciale de marfă
Preocupările legate de schimbările climatice determină o interpretare complet modernă a vechilor nave cu pânze pentru a propulsa navele comerciale de marfă – de data aceasta cu scopul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Astfel, cu ajutorul unor aripi din fibră de sticlă și metal, navele pot naviga cu putere minimă dată de motor, în timp ce senzori computerizați sunt ajustați pentru a profita de viteza și direcția vântului. Potrivit primelor estimări, această propulsie eoliană economisește o cantitate substanțială de combustibil.
Deși transportul comercial nu a fost inclus în Acordul de la Paris din 2015, există un stimulent economic imens pentru ca industria să utilizeze sistemele de propulsie eoliană. Anul viitor, certificatele de emisii ale Uniunii Europene vor acoperi industria maritimă, ceea ce înseamnă că transportatorii vor fi obligați să plătească pentru emisiile de carbon.
În prezent există aproximativ 30 de nave comerciale mari care folosesc astfel de tehnologii, inclusiv giganți de transport maritim care testează aceste sisteme. Se estimează că, în următorii ani, industria de transport maritim va opta pentru noi combustibili, cum ar fi amoniacul și metanolul, care ar arde mai curat și ar elibera mai puțin carbon – mai ales dacă vor fi utilizați împreună cu noile tehnologii eoliene.
Citește mai mult:
npr.org – New technology uses good old-fashioned wind to power giant cargo vessels
cinea.ec.europa.eu – New wind powered cargo ship sets sail
CCUS – Captarea, Utilizarea și Stocarea Carbonului
Reducerea amprentei de carbon sau decarbonizarea este o provocare întâlnită în lupta împotriva schimbărilor climatice și a efectelor sale negative asupra mediului înconjurător și a vieții pe Pământ. Astfel, în ultima perioadă, s-au derulat proiecte și au fost programate investiții care și-au propus să reducă amprenta de carbon.
Un element-cheie în această luptă pentru decarbonizare, conform unui articol publicat pe cursdeguvernare.ro, este Captarea, Utilizarea și Stocarea Carbonului (CCUS), o tehnologie inovatoare, esențială pentru atingerea neutralității climatice în diverse sectoare, precum cele de ciment și var, unde emisiile de CO2 sunt cauzate de materiile prime. CCUS este un set de tehnologii și practici care are scopul de a captura dioxidul de carbon (CO2) produs de activități umane și de a-l utiliza sau stoca în mod sigur, împiedicând astfel eliberarea acestuia în atmosferă.
Totuși, adoptarea tehnologiilor CCUS a atras critici din partea publicului, care invocă două motive. Unul dintre ele se bazează pe ideea conform căreia această tehnologie este doar o soluție de prelungire a vieții combustibililor fosili. Al doilea motiv invocat de opinia publică se referă la riscurile pe care le poate avea tot procesul amintit, în special stocarea carbonului.
În Europa au fost lansate proiecte semnificative în acest domeniu și urmează să devină operaționale începând cu anul 2024. Până în acest moment, în România nu există o legislație clară privind captarea, transportul, stocarea și utilizarea carbonului, iar adoptarea uneia este necesară, ținând cont că CCUS este un element esențial pentru atingerea obiectivului de neutralitate climatică în economie.
Citește mai mult:
cursdeguvernare.ro – Captarea, utilizarea și stocarea CO2 – esențiale pentru neutralitate climatică în industria cimentului și varului
#Schimbările climatice și intervenția asupra mediului pot provoca noi pandemii
„Schimbările climatice vor duce în viitor nu doar la modificarea anotimpurilor așa cum le știm astăzi, ci și la apariția unor noi virusuri care pot să determine noi pandemii. Și, din păcate, omul și-o face cu mâna lui. Vorbim de o combinație a modificărilor climatice cu agresarea și distrugerea mediului, cu scoaterea diverselor specii din habitatul lor natural, și, practic, această combinație, este «arma» pe care omul și-o pregătește împotriva lui însuși”, afirmația aparține medicului Emilian Popovici, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie, și a fost realizată în cadrul unui interviu disponibil aici.