Newsletterul Green ANTI-FAKE: Antarctica s-ar putea transforma din frigiderul Pământului într-un calorifer

Combaterea dezinformării în era schimbărilor climatice. Dezbatere cu experți despre soluții și provocări în Webinarul Green Antifake

Joi, 28 septembrie, Asociația Eurocomunicare a găzduit webinarul Green Antifake cu tema „Dezinformarea, un obstacol în calea spre o economie verde în România?”. Evenimentul, parte a proiectului Greenliteracy susținut de NATO, a avut ca scop discutarea și analiza dezinformării în contextul schimbărilor climatice și al economiei verzi în România.

Evenimentul a propus o dezbatere cu experți în media, comunicare și combaterea dezinformare, precum Alina Bârgăoanu, expert în analiza și combaterea dezinformării, membru al consiliului consultativ al Observatorului european al mass-mediei digitale (EDMO),  Maria Ţoghină, jurnalist la Radio România, și Andreea Brașovean, prezentatoare de știri la Digi24, moderarea fiind realizată de Silviu Paicu, redactor Antifake.ro.

Alina Bârgăoanu a subliniat importanța combaterea dezinformării, mai ales în contextul schimbărilor climatice, un subiect care a devenit un teren fertil pentru dezinformare: „Schimbările climatice preiau toate dezinformările anterioare, fie cele legate de pandemie, fie cele legate de invazia asupra Ucrainei”. Experta a evidențiat că narațiunile cu scopuri de dezinformare care vizează domeniul schimbărilor climatice au și accente anti-occidentale, promovând idei precum “România este o colonie a Occidentului”, “UE este o frână în calea dezvoltării României”, “liderii europeni/ globaliștii implementează un genocid ecologic/ un Holocaust verde”.

Maria Ţoghină a vorbit despre rolul crucial al radioului public în abordarea tematicii protejării mediului și a evidențiat necesitatea educației în domeniul protecției mediului încă din școala primară. „Copiii ar trebui să primească informații care țin de protecția mediului, de evoluțiile care au loc în acest domeniu și de acolo vor porni elementele de schimbare și tot de acolo vom reuși să combatem dezinformarea cu care acum ne confruntăm”.

Andreea Brașovean a subliniat că încălzirea globală a devenit deja un subiect de breaking news și a evidențiat importanța adaptării la schimbările climatice. Ea a oferit exemple de dezinformări sau interpretări deformate perpetuate de lideri politici proeminenți, cum ar fi acelea potrivit cărora căderile masive de zăpadă ar contrazice existența și dramatismul schimbărilor climatice. Jurnalista Andreea Brașovean a subliniat, astfel, că schimbările climatice nu implică doar temperaturi ridicate, ci și schimbări bruște de temperatură și condiții meteorologice extreme.

Pe de altă parte, progresele semnificative realizate în zona de inovație și tehnologie în ceea ce privește schimbările climatice oferă motive de optimism. „În ultimii ani, s-au făcut imense progrese tehnologice care au rezolvat, în mare parte, falsa dilemă a acțiunii climatice, ideea învechită sau înșelătoare că ar constitui o frână în calea dezvoltării economice. Progresele tehnologice din ultimi ani ne conduc către o concluzie optimistă, aceea că acțiunea climatică nu reprezintă, în mod obiectiv, o frână în calea dezvoltării, ci chiar o excelentă oportunitate de modernizare și de relansare economică. Aceasta este de fapt și declarația recentului summitul de la Nairobi, anume că, începând cu anul 2023, nicio țară nu trebuie să mai aleagă între acțiunea climatică și dezvoltarea socio-economică”, a precizat Alina Bârgăoanu.

Webinarul Green Antifake a oferit o platformă valoroasă pentru discuții despre rolul comunicării publice în combaterea dezinformării, subliniind importanța educației, informării corecte, bazate pe dovezi, și a gândirii critice în domeniul complex al schimbărilor climatice și al economiei verzi.

Citește întregul fact checking aici.

Antarctica s-ar putea transforma din frigiderul Pământului într-un calorifer

Datele din acest an arată că Antarctica a doborât un nou record negativ pentru cantitatea anuală maximă de gheață situată de jur împrejurul continentului, depășind recordul minim anterior cu un milion de kilometri pătrați. Pe 10 septembrie, banchiza din Antarctica a atins întinderea maximă anuală de 16,96 milioane de kilometri pătrați, acesta fiind cel mai scăzut maxim de gheață din 1979 până în 2023. Oamenii de știință se tem că schimbările climatice ar putea schimba complet regiunea, prin dispariția gheții, cu un impact major asupra climei la nivel global. În plus, mii de pui de pinguini imperiali au murit anul trecut după topirea banchizei din preajma coloniilor lor.

Banchiza din Antarctica a fost relativ stabilă până în vara anului 2016. De atunci, au fost stabilite noi minime record. Există îngrijorări că acesta ar putea fi începutul unei tendințe de declin pe termen lung pentru banchiza antarctică, deoarece oceanele se încălzesc la nivel global, iar pătrunderea apei calde în stratul polar din Oceanului Antarctic ar putea continua.

Pierderea banchizei antarctice ar putea avea consecințe majore asupra planetei. Banchiza împiedică pătrunderea în ocean a gheții de pe continent, situație care ar putea duce la creșterea alarmantă a nivelului oceanelor. Banchiza reflectă și energia soarelui înapoi în spațiu, astfel încât, prin micșorare, o mai mare suprafață din ocean este expusă la energia soarelui, provocând încălzirea Oceanului Antarctic și topirea continuă a gheții. Întinderea uriașă de gheață a Antarcticii reglează temperatura planetei, iar în lipsa gheții care să răcească planeta, Antarctica s-ar putea transforma din frigiderul Pământului, într-un calorifer.

Citește mai mult:

Theguardian.com – Antarctic sea ice shrinks to lowest annual maximum level on record, data shows

Euronews.com – ‘An extreme record-breaking year’: Scientists see impact of climate change on Antarctic sea ice

Inteligența Artificială și creativitatea umană – cheia unui viitor sustenabil

În fața unei crize climatice în continuă escaladare, necesitatea de a găsi soluții inovatoare nu a fost niciodată mai presantă. Evenimentele meteorologice extreme, creșterea nivelului mării sau topirea calotei glaciare necesită acțiuni rapide și accesibile. În acest moment de răscruce, programele care au la bază tehnologiile de Inteligență Artificială (IA) pot estima cu înaltă precizie tendințele climatice prin analizarea unor seturi mari de date și recunoașterea unor modele. Monitorizarea în timp real a climei este esențială pentru răspunsul rapid la amenințările induse de climă. Astfel, sateliții bazați pe Inteligență Artificială colectează un flux continuu de date, permițând detectarea timpurie a schimbărilor în ecosisteme, a modelelor meteorologice și a emisiilor de carbon. Aceste informații sunt valoroase pentru dezvoltarea strategiilor de protejare a comunităților și ecosistemelor vulnerabile la schimbările climatice.

Inteligența Artificială îmbunătățește și eficiența proceselor de captare a carbonului. Algoritmii IA analizează datele din diverse surse pentru a identifica locațiile prioritare pentru stocarea carbonului și pentru a proiecta sisteme de captare mai eficiente. De asemenea, un alt sector care trece printr-o transformare ecologică condusă de IA este cel financiar. Algoritmii evaluează riscurile și oportunitățile de investiții legate de schimbările climatice, facilitând astfel investițiile verzi.

Cu toate acestea, potențialul de transformare al Inteligenței Artificiale este valorificat doar în combinație cu voința umană, creativitatea, inovația și principiile etice. Astfel, fuziunea dintre inteligența artificială și acțiunea umană la nivel global reprezintă cheia unui viitor sustenabil, în care impactul schimbărilor climatice este atenuat, iar mediul este protejat pentru generațiile viitoare.

Citește mai mult:

nbcchicago.com – AI and climate change: how technology could help mitigate the impacts

businessinsider.com – AI can help in the fight against climate change, but if it’s not deployed wisely, artificial intelligence could mess things up more

Ce sunt buclele de feedback climatic?

O buclă de feedback climatic (sau buclă de feedback în climă) este un proces în care o schimbare inițială în sistemul climatic declanșează ulterior schimbări suplimentare care pot amplifica sau atenua schimbarea inițială. În limba engleză le întâlnim sub denumirea de feedback loop.

Aceste bucle pot avea un efect important asupra schimbărilor climatice și pot contribui la accelerarea sau încetinirea transformărilor climatice. Există două tipuri de bucle: bucle de feedback pozitive (care amplifică schimbările climatice și pot duce la evenimente extreme) și bucle de feedback negative (care reduc schimbările climatice și pot acționa ca un mecanism de reglare cu scopul de a le încetini). Un exemplu de buclă aflată deja în atenția cercetărilor este topirea gheții din Arctica. Pe măsură ce aceasta se topește, mai multă căldură este absorbită de apele oceanului, accelerând astfel procesul de încălzire și ducând la și mai multă topire a gheții.

Buclele de feedback climatic pot fi complexe și interconectate, iar înțelegerea lor este esențială pentru a evalua și anticipa schimbările climatice. Astfel, putem fi pregătiți din timp să le facem față și să găsim cele mai bune soluții aplicabile.

Citește mai mult:

Scied.ucar.edu: Climate Feedback Loops and Tipping Points

climatepromise.undp.org: The Climate Dictionary: An everyday guide to climate change

Climaterealityproject.org: HOW FEEDBACK LOOPS ARE MAKING THE CLIMATE CRISIS WORSE

#Falsa dilemă a acțiunii climatice

„Ideea că țările mai sărace au dreptul (sau chiar obligația) de a pune dezvoltarea economică mai presus de acțiunile climatice are în spate presupoziția că dezvoltarea economică poate fi alimentată doar de combustibili fosili și, prin urmare, că salvarea planetei ar necesita sacrificii economice. Dar aceasta este o falsă dilemă. În 2023, nu mai trebuie făcut un compromis între decarbonizare și creștere economică, cele două acțiuni nu se mai exclud reciproc”. Afirmațiile îi aparțin lui Ian Bremmer, președinte și fondator GZERO Media, și au fost publicate în newsletterul acestuia. Ele vin în contextul desfășurării Adunării Generale ONU, la New York, în septembrie 2023, precum și cu ocazia apropierii COP28 în luna decembrie.

Lasă un răspuns

Acest site folosește și stochează cookie-uri pt. a oferi servicii și pt. a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor.