Newsletterul ANTI-FAKE: UE: tot mai aproape de reglementarea ecosistemului digital

Cine dictează condițiile în care folosim noile tehnologii?

Din ce în ce mai multe companii vorbesc despre universuri virtuale ce urmează să fie dezvoltate cu ajutorul inteligenței artificiale – metaversul imaginat de Meta (fostă Facebook) fiind doar un exemplu. Imersiunea în acest nou mediu ar fi imposibilă fără dezvoltarea unei game largi de produse și servicii bazate pe realitatea augmentată, o experiență interactivă bazată pe combinarea aspectelor din lumea reală cu elemente din lumea virtuală. Viziunea Apple pentru anii următori ar include, conform speculațiilor, două proiecte secrete de creare a „computerelor faciale” – ochelari și set de căști prin care poate fi accesată realitatea augmentată.

Una dintre probleme este că, pentru a face aceste tehnologii să funcționeze, ele au nevoie să colecteze și să proceseze și mai multe date despre utilizator și mediul său înconjurător. Implicațiile etice sunt suficient de importante pentru a ne motiva să nu lăsăm companiile de tehnologie să gestioneze potențialele riscuri și să decidă condițiile de utilizare. Experiențele de până acum au arătat că adaptarea „din mers” și autoreglementarea nu dau cele mai bune rezultate la nivel social. Megatron Transformer, o aplicație bazată pe Inteligență Artificială, antrenată pe baza conversațiilor de pe website-ul Reddit, a conținutului de pe enciclopedia Wikipedia și a 63 de milioane de articole de știri, a dat deja verdictul. „Inteligența Artificială nu va fi niciodată etică”, a spus Megatron în cadrul unei dezbateri academice. „Este un instrument și, ca orice unealtă, este folosită pentru bine și pentru rău. Nu există Inteligență Artificială bună, doar oameni buni și răi.” Prin urmare, rămânem cu ochii pe propunerile curente de reglementare a inteligenței artificiale.

Citește mail mult:
spotmedia.ro – Ne vedem în metavers?
hrw.org – How the EU’s Flawed Artificial Intelligence Regulation Endangers the Social Safety Net: Questions and Answer

Tehnica de phishing se află în centrul atacurilor de dezinformare care exploatează la maximum convingerile oamenilor. Atacurile prin metoda de phishing devin din ce în ce mai abile și mai sofisticate pe măsură ce tehnologia devine tot mai avansată. Tipurile de phishing variază de la scheme clasice prin e-mail până la abordări mai inventive, cum ar fi spear phishing, smishing sau vishing. Numitorul comun: folosesc tehnici de manipulare a identității unei persoane sau a unei instituții cu scopul de a sustrage informații personale și de a obține cu ușurință acces neautorizat în numele utilizatorilor reali.

Acest tip de atac este lansat de regulă prin mesaje de e-mail, care par a fi trimise dintr-o sursă de încredere, cu intenția de a convinge utilizatorul să deschidă un atașament dăunător sau să deschidă un link către un site fraudulos. Deși există sisteme de protecție care identifică și opresc tentativele de phishing, în ultimul an au fost s-au derulat cele mai multe atacuri de acest tip, evoluție favorizată de criza sanitară, speculată în mesajele atacatorilor pentru a atrage interesul victimelor.

Citește mai mult:

https://www.enisa.europa.eu/publications/report-files/ETL-translations/ro/etl2020-phishing-ebook-en-ro.pdf

https://www.trendmicro.com/en_us/what-is/phishing/types-of-phishing.html

https://www.forbes.com/sites/forbestechcouncil/2020/11/13/how-disinformation-is-fueling-a-fresh-wave-of-phishing-scams/?sh=972d4b97ffad

https://blog.knowbe4.com/when-phishing-and-disinformation-meet https://www.helpnetsecurity.com/2021/11/29/phishing-attacks-q3-2021/

UE: tot mai aproape de reglementarea ecosistemului digital

Franța, care preia președinția rotativă a Consiliului UE începând cu luna ianuarie 2022, și-a propus să transforme cât mai curând în realitate adoptarea Pachetului legislativ privind serviciile digitale. Prima componentă a trecut deja de un vot cheie în Parlament și urmează a fi negociată în Consiliu. Unele detalii ale pachetului mai trebuie puse la punct. De exemplu, reglementările urmăresc să limiteze puterea giganților tehnologici cu un caracter sistemic (gatekeepers). În funcție de definiția termenilor, se califică mai multe sau mai puține companii pentru a face obiectul reglementărilor.

Componenta care vizează dezinformarea și conținutul dăunător poate cădea victimă unor percepții negative la nivel social. Propunerea legislativă urmărește reducerea amplificării artificiale a dezinformării și limitarea exploatării sale financiare. În același timp, trebuie să ofere garanții că platformele nu vor elimina conținut jurnalistic în mod arbitrar și unilateral. Nu în ultimul, rând se pune problema nivelului la care vor fi aplicate reglementările: cel european sau cel național. În primul caz, trebuie creat un aparat birocratic central nou și cu o bună înțelegere a tehnologiei; în al doilea caz, există riscul ca statele în care giganții digitali au birouri operaționale să fie mai laxe în aplicarea noii legislații.

Citește mai mult:
rm.coe.int
 – Unravelling the Digital Services Act package
politico.eu – Europe reins in Big Tech: What you need to know

Eforturi pentru dezvoltarea Inteligenței Artificiale

Dezvoltarea limbajului reprezintă una dintre marile provocări ale Inteligenței Artificiale. DeepMind, divizia responsabilă de Inteligență Artificială a Alphabet Inc. (Google), testează în prezent limitele sistemelor mari de limbaj cu un model de 280 miliarde de parametri. Acest nou model este numit Gopher. Rezultatele ar trebui să ajute mai ales la dezvoltarea motorului de căutare Google sau crearea de jocuri bazate pe text. De asemenea, sunt avute în vedere probleme precum stoparea dezvoltării și promovării de limbaje sexiste și rasiste sau eșecul testelor de raționament logic. De altfel, discuția este mai complexă de atât, punându-se întrebarea dacă stadiul actual reprezintă limitele acestei paradigme tehnologice sau punctele slabe pot fi îmbunătățite prin adăugarea mai multor date (dezvoltarea limbajului) și prin creșterea puterii de calcul. Alphabet Inc. a publicat la finalul anului 2021 o serie de lucrări de cercetare pe tema dezvoltării limbajelor din spatele algoritmilor, concluzionând că nu a fost atins încă punctul maxim de creștere și utilizare a sistemelor mari de limbaj.

Citește mai mult:
deepmind.com – Language modelling at scale: Gopher, ethical considerations, and retrieval

#NFT

„NFT, abrevierea pentru “non-fungible token”, a fost declarat cuvântul anului de către Dicționarul Collins. Collins îl definește drept „un certificat digital unic, înregistrat într-un blockchain, care este utilizat pentru a înregistra proprietatea asupra unui bun, cum ar fi o operă de artă sau un obiect de colecție (o fotografie, un desen, o piesă, un video etc.)”.

Cele mai bune cărți din 2021

Editorii revistei Foreign Affairs au realizat o listă a celor mai bune cărți din 2021. Printre acestea se regăsesc și Adevărul murdar: dezvăluiri despre lupta Facebook pentru dominație scrisă de Sheera Frenkel și Cecilia Kang, The Spirit of Green: The Economics of Collisions and Contagions in a Crowded World scrisă de laureatul Premiului Nobel în Științe Economice William D. Nordhaus și Democracy Rules scrisă de Jan-Werner Müller.

Citește mai mult:
foreignaffairs.com – The Best of Books 2021

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește și stochează cookie-uri pt. a oferi servicii și pt. a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor.