Un moment de cotitură: semnarea Digital Markets Act
Instituțiile europene au căzut de acord asupra Actului legislativ privind Piețele Digitale (DMA – Digital Markets Act), care va intra în vigoare anul viitor. Este un moment important, în care Consiliul European, Parlamentul și Comisia au reușit să armonizeze diferențele de viziune privind modul în care pot fi reglementați giganții digitali. Dacă, în trecut, autoritățile de reglementare reușeau cu greu să facă față acestui domeniu în continuă schimbare, DMA este diferit, deoarece prevederile sale se aplică ex-ante și includ o listă de practici interzise și de sancțiuni graduale. Scopul final este de a asigura un mediu concurențial corect, în care utilizatorii și companiile care depind de giganții tehnologici să aibă mai multă putere de decizie și control asupra propriilor date.
Sunt vizate în mod special platformele care au o poziție dominantă pe piață, care ajung astfel să intermedieze, în baza unor termeni prea puțin negociabili, relațiile dintre alte companii și utilizatorii de internet. Un exemplu în acest sens este rolul pe care îl joacă Meta ca intermediar între organizațiile de presă și public, cel din urmă folosind Facebook ca un serviciu pentru a-și culege știrile.
Indicatorii măsurabili pentru a identifica gatekeeper-ii sunt: o cifră de afaceri anuală de 7,5 miliarde de euro și o valoare pe piața de capital de 75 de miliarde de euro. Pentru a face obiectul acestor prevederi, companiile cu rol sistemic trebuie să furnizeze servicii specifice: motoare de căutare, servicii de mesagerie privată, rețele sociale, publicitate online, asistenți virtuali, sisteme de operare. De asemenea, trebuie să acumuleze, la nivelul UE, cel puțin 45 de milioane de utilizatori obișnuiți și 10 000 de clienți din mediul de afaceri.
Cealaltă jumătate a Pachetului Legislativ pentru mediul digital, și anume Actul legislativ privind serviciile digitale, face încă obiectul negocierilor inter-instituționale.
Citește mai mult:
politico.eu – EU ushers in brave new world of Big Tech regulation
Citește Fact Checking-ul Săptămânii aici.
Oamenii sancționează mai rar derapajele prietenilor virtuali care au opinii similare
Conform unui experiment, modul cum reacționăm la fake news depinde de sursa lor de proveniență. Trei cercetători de la Universitatea Loughborough au studiat modul în care utilizatorii resping, prin „block” și „unfollow”, prietenii virtuali care distribuie informații înșelătoare. Rezultatele arată că oamenii sunt mult mai dispuși să îi blocheze pe cei cu preferințe politice diferite și să fie mai îngăduitori cu cei ale căror preferințe politice le împărtășesc. Experimentul a fost realizat în Germania, special pentru a asigura un mediu politic divers, care, în teorie, ar trebui să fie mai puțin polarizat.
Comportamentul de excludere a vocilor diferite din punctul de vedere al preferințelor politice poate conduce la polarizarea mediului digital. Utilizatorii pot ajunge captivi în echo chambers, comunități online puternic omogene, în care membrii refuză orice schimb de informații sau de opinii.
Citește mai mult:
antifake.ro – De la postare la polarizare – O analiză-pilot a unei comunități de tip echo chamber din mediul online
graphics.wsj.com – Blue Feed, Red Feed. See Liberal Facebook and Conservative Facebook, Side by Side
Cum a devenit Telegram rețeaua preferată a ucrainenilor?
#SăReconstruimÎncrederea
Doi ani de haos informațional
Potrivit datelor Zignal Labs, companie care realizează monitorizări pe social media, numărul de mențiuni ale termenului „dezinformare” pe Twitter a crescut cu 221% în 2020 comparativ cu 2019. În total, au existat peste 53 de milioane de mențiuni, care au coincis, în mare măsură, cu ascensiunea conversațiilor publice despre COVID-19, vaccinuri și impactul dezinformării.
Citește mai mult:
axios.com – Two years of information chaos