Newsletterul ANTI-FAKE: Retrospectiva anului 2021

Dezinformarea are rădăcini sociale adânci

Raportul Institutului Aspen despre maladiile comunicaționale (dezinformare, informații înșelătoare și afirmații dăunătoare) conține câteva idei relevante pentru orientarea măsurilor de combatere. În primul rând, o criză incomplet înțeleasă nu poate fi rezolvată corespunzător. Problema dezinformării și știrilor false, deși se manifestă în planul comunicării, își are rădăcinile planul social. Ea „este cauzată de provocările mai mari cu care se confruntă națiunea (americană -n.n.) – de la creșterea inegalității veniturilor, până la scăderea încrederii în instituții, de la perpetuarea ciclului de știri și informații menite să agite spiritele, la fragmentarea mass media tradiționale și explozia rețelelor sociale”.  În absența acestor factori agravanți, dezinformarea ar fi mai puțin persuasivă pentru public. De aceea, creșterea rezilienței sociale presupune rezolvarea acestor tensiuni și nu se limitează doar la combaterea informațiilor înșelătoare.

O a doua idee, care derivă din cea exprimată mai sus, este că eradicarea completă a fenomenului este problematică. Scopul trebuie să fie protejarea celor mai vulnerabili: comunitățile marginalizate economic și social, precum și categoriile mai predispuse la a cădea în plasa informațiilor înșelătoare. În al treilea rând, trebuie stabilite niște obiective realiste – mai bine rezolvăm mai puține aspecte, dar temeinic, decât să risipim eforturile în direcții prea ambițioase. În acest sens, prioritate trebuie să aibă formele de manifestare cele mai dăunătoare: cele care afectează sănătatea publică, integritatea alegerilor și pe cele care dau glas pozițiilor extremiste și incitatoare la ură împotriva anumitor grupuri sociale. Mai multe recomandări specifice, în funcție de aceste direcții prioritare, puteți consulta în raportul integral.

Citește mai mult:
atlanticcouncil.org – The Long Fuse: Misinformation and the 2020 Election
rjea.ier.gov.ro – Tackling Disinformation: EU Regulation of the Digital Space

E mai ușor să lansezi zvonuri decât să le combați

Mai în glumă, mai în serios, în unele comunități online se vorbește despre Legea lui Brandolini: „Cantitatea de energie necesară pentru a demonta afirmațiile fără bază factuală este întotdeauna mai mare decât cantitatea de energie necesară pentru a produce acele afirmații”. Alberto Brandolini, un programator italian, a găsit un mod amuzant de a exprima o problemă de care se lovesc permanent cei care combat conținutul înșelător. Pe de o parte, este mult mai ușor să speculezi, fără dovezi, că o anumită afirmație ar putea fi adevărată decât să cauți, să strângi și să expui dovezile că respectiva afirmație nu este adevărată. Pe de altă parte, conținutul înșelător, cum ar fi teoriile conspirației, narațiunile toxice și zvonurile, se viralizează mult mai repede decât informațiile autentice; fact checkerii trebuie să depună mult mai mult efort pentru a atinge audiența. În plus, studiile arată că oamenii pot rămâne marcați de conținutul înșelător chiar dacă sunt expuși la argumentele care îl demontează.

Citește mai mult:
antifake.ro – „Bullshit”, tehnica-surpriză în „manualele” de fake news
skepticalscience.com – The Debunking Handbook

Cum a strâns TikTok un miliard de utilizatori?

Platforma video TikTok a anunțat atingerea pragului de 1 miliard de utilizatori.  Ritmul de creștere a fost galopant, de la 55 de milioane de utilizatori în ianuarie 2018, la 700 de milioane în vara anului 2020, cărora li s-au adăugat încă 300 de milioane de noi utilizatori până în prezent. TikTok a devenit atât de popular într-un timp atât de scurt, deoarece algoritmul său livrează conținut mulat perfect pe interesele și preferințele fiecărui utilizator în parte. În plus, postările afișate sunt mereu noi și atractive, deoarece sunt organizate în funcție de trend-uri și provocări virale prioritizate de algoritm. Tinerii folosesc TikTok, printre altele, deoarece este ”cool”, le permite să își manifeste spiritul ludic și le conferă satisfacția de a se alinia unor curente la modă.

Citește mai mult:
sbi.sydney.edu.au – What’s the secret of TikTok’s success?
youtube.com – TikTok Misinformation is Spreading and it’s #Dangerous

#MâlulToxic din #EcosistemulInformațional

„Cea mai mare nevoie a noastră astăzi este să transformăm acea ură și violență, mâlul toxic care se scurge prin ecosistemul nostru informațional, favorizat de companiile americane de internet care câștigă mai mulți bani răspândind ură și declanșând ce este mai rău în noi.” – declarația jurnalistei Maria Ressa, câștigătoarea Premiului Nobelul pentru Pace în 2021, ca recunoaştere a luptei pentru apărarea libertăţii de exprimare.

Reglementarea sectorului digital

Reglementarea serviciilor digitale și suveranitatea tehnologică se vor număra printre prioritățile Franței în timpul președinției rotative a Consiliului UE din prima jumătate a anului 2022. Pe durata mandatului său, Franța intenționează să pună în aplicare și acordul internațional privind impozitarea multinaționalelor, inclusiv a marilor companii de tehnologie.

Citește mai mult:
euractiv.com – Macron presents France’s EU Council presidency priorities

Noi vă dorim, dragi cititori ai Newsletter-ului „Anti-fake”, să nu încetați să credeți în mai bine!

La mulți ani!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește și stochează cookie-uri pt. a oferi servicii și pt. a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor.