„Atmosfera” de pe Facebook este generată de o mână de oameni
Săptămâna trecută, Antifake.ro a publicat o analiză-pilot a unei comunități de tip echo chamber din mediul online. Unul dintre rezultatele principale se referea la tiparul de interacțiune între membri. Am identificat modul în care anumite figuri proeminente în grup monopolizează practic direcția și sensul discuțiilor. Este vorba despre „power users”, utilizatorii proeminenți, vocali, adevărate noduri de rețea în conversațiile online, al căror rol asumat este fie de a instiga printr-un discurs deosebit de virulent, polarizant, generator de conflict, fie de a îneca conversația într-un volum mare de comentarii de tip sticker/gif. În cazul acestora, tipul de limbaj folosit este de cele mai multe ori agresiv, puțin predispus la alte păreri, deseori vulgar, scandalizat, indignat, pe alocuri jignitor sau discriminatoriu.
Ceea ce a descoperit echipa Antifake la nivel micro, în cazul României, este confirmat și în alte spații geografice, la nivel macro. O cercetare publicată în The Atlantic a analizat comportamentul utilizatorilor pe cele mai frecventate pagini și grupuri de Facebook. Rezultatele indică faptul că un nucleu dur de utilizator hiperactivi generează mai multe like-uri, share-uri, reacții, comentarii și postări decât 99% dintre utilizatorii obișnuiți din America.
De aici, problemele se înlănțuie. În primul rând, prin sistemul de ierarhizare a postărilor implementat de Facebook, conținutul produs de aceștia este afișat și distribuit cu prioritate absolută. Acest efect se păstrează în ciuda modificărilor aduse de Facebook algoritmului său. În al doilea rând, acești utilizatori au o influență enormă asupra întregului climat de comunicare pe Facebook, și nu în sensul bun. Statisticile cu privire la acești power users arată că sunt mai degrabă toxici: vehiculează frecvent informații înșelătoare, publică mesaje nesolicitate (de tip spam), au un discurs sexist, rasist, anti-semit sau împotriva homosexualilor, incită la violență împotriva inamicilor lor percepuți. În al treilea rând, ei lasă impresia faptului că reprezintă opinia dominantă cu privire la un subiect deși, așa cum am văzut, reprezintă doar un mic procent din populația SUA.
Citește mai mult:
counterhate.com – The Toxic Ten. How 10 fringe publishers fuel 69% of digital climate change denial
Citește mai multe aici.
Citește mai multe aici.
Comunitățile latino-americane sunt foarte expuse la dezinformare
Pe internetul vorbitor de limba spaniolă, dezinformarea este în plină expansiune. După cum s-a constatat și în spațiul Uniunii Europene, măsurile luate de platforme (mai mulți moderatori de conținut, reguli mai stricte, afișarea de avertismente cu privire la conținutul înșelător, blocarea conturilor care încalcă regulile) nu funcționează. Reprezentanții comunității hispanice în Congresul american fac un nou apel la dialog cu reprezentanții giganților digitali, în contextul în care răspunsul la interpelările anterioare a fost „complet nesatisfăcător.”
Această situație, chiar dacă pare mai puțin relevantă pentru România, subliniază o problemă universală cu auto-reglementarea realizată de către platforme în absența unui cadru de reglementare complet. Măsurile sunt adoptate voluntar, sunt implementate diferit de la platformă la platformă, iar piețele sau grupurile considerate mai puțin relevante în termeni de business sunt tratate cu o atenție superficială din perspectiva combaterii dezinformării.
Citește mai mult:
misinforeview.hks.harvard.edu – COVID-19 disinformation and political engagement among communities of color: The role of media literacy
brookings.edu – The disinformation threat to diaspora communities in encrypted chat apps
Citește mai multe aici. 
Europa: investiții în fabricarea de semiconductoare
Criza semiconductoarelor reprezintă o problemă importantă pentru sectoarele industriale și tehnologice din întreaga lume. Cu atât mai mult, Europa îți dorește să crească gradul de independență față de marile lanțuri producătoare de microcipuri. Iar soluția pare a fi una singură: să nu mai depindă de companiile de pe alte continente și să își creeze propria industrie. Astfel, UE a prezentat la începutul lunii un plan de 43 miliarde de euro pentru susținerea sectorului de producție a microcipurilor. Europa își propune să devină lider pe această piață până în 2030 și să vină în ajutorul statelor europene, în special a celor care dețin controlul unor industrii afectate de criza semiconductoarelor (cum ar fi industria producției de mașini).
Specialiștii pun la îndoială planul UE, dat fiind că până acum a eșuat în a-și atinge țelurile în domeniul industriei tehnologiilor, iar avansul luat de SUA și China este greu de recuperat. Acestea din urmă au capacitatea de a investi financiar mai mult comparativ cu Europa, iar tehnologiile utilizate sunt superioare. Planul UE este acela de a oferi subvenții și ajutoare financiare pentru a stimula companii mari să deschidă fabrici în Europa. Însă, pentru aceste fonduri, firmele trebuie să îndeplinească o serie de condiții considerate a fi greu de acceptat de către companii mari, stabile financiar, care pot evolua și fără un ajutor extern.
Citește mai mult:
politico.com – Europe has a chips plan – here are 6 things that could kill it
#ViațaFărăSocialMedia
Recâștigarea suveranității digitale
În cadrul președinției Consiliului UE, Franța a anunțat că va investi circa 3,5 miliarde de euro în domeniul tehnologic, pentru sprijinirea companiilor europene de tip start-up și recâștigarea suveranității digitale europene. Președintele francez Emmanuel Macron a propus obiectivul de a avea „10 companii în valoare de 100 de miliarde de euro până în 2030”, prezentând recomandările sale de încurajare a giganților tehnologici.
Citește mai mult:
euractiv.com – France wants to boost European tech with billions of euros