Newsletterul ANTI-FAKE: „Nu vă mai gândiți la profit, pentru că suntem în vreme de război”

Codul de bune practici privind dezinformarea

În 2018, Facebook, Google, Twitter, Mozilla au fost pionierii Codului de bune practici, primul demers de auto-reglementare la nivel global, care stabilește un set de standarde de combatere a dezinformării pentru platformele digitale. De atunci, noi semnatari s-au adăugat acestui demers. Din analiza eficienței Codului între 2018-2020, Comisia Europeană a formulat recomandări de consolidare a acestuia. Pe 16 iunie 2022, a fost publicată varianta actualizată a Codului, care marchează unele schimbări importante de direcție:
  • Extinderea numărului de semnatari și participanți la revizuirea Codului (în prezent, 34 de semnatari, incluzând principalele platforme digitale, platformele emergente și specializate, reprezentanți din industria publicității, organizații de fact-checking, reprezentanți ai comunității de cercetare și ai societății civile);
  • Includerea de măsuri suplimentare pentru a priva sursele care generează dezinformare de veniturile din publicitate, inclusiv prin colaborarea intensivă a actorilor din industria publicității online;
  • Mutarea accentului pe combaterea amplificării automatizate a dezinformării. Sunt prevăzute noi măsuri care vizează eliminarea practicilor abuzive, cum ar fi utilizarea conturilor false, a boților, a tehnologiei deepfake, a conturilor de tip impostor și a altor tehnici de ultimă generație;
  • Transparentizarea publicității politice, prin marcarea clară a acesteia și dezvăluirea surselor de finanțare;
  • Măsuri pentru creșterea capacității utilizatorilor de a distinge dezinformarea, inclusiv prin transparentizarea modului în care algoritmii recomandă conținut;
  • Măsuri pentru creșterea capacității cercetătorilor de a studia fenomenul, prin asigurarea accesului automat la date care nu au caracter personal, sunt anonimizate, agregate sau publice;
  • Recunoașterea faptului că dezinformarea trebuie abordată în mod egal în toate țările membre și în toate limbile vorbite în UE. În acest sens, platformele extind și aprofundează activitățile de fact checking în interiorul UE.
  • Recunoașterea necesității de a adapta Codul în permanență la contextul în schimbare, prin crearea unui task force permanent care va revizui și adapta angajamentele în funcție de evoluțiile tehnologice, societale, de piață și legislative;
  • Tranziția către un cadru unitar de monitorizare a eficienței Codului la nivelul UE, bazat pe un set coerent de indicatori de performanță, evitând astfel discrepanțele în aplicarea sa de la platformă la platformă, sau de la stat la stat.
Codul va deveni parte integrantă din cadrul legislativ mai amplu ce va intra în vigoare la nivelul UE (Digital Services Act).

Citește mai mult:
cnbc.com – Meta, Google, Twitter vow to fight fake news better as EU gets tougher

Citește articolul complet aici.

Citește fact checking-ul complet aici.

În Japonia, hărțuirea online se va pedepsi cu închisoarea

Parlamentul japonez a adoptat luni o lege prin care adresarea de insulte în mediul online se pedepsește cu închisoarea până la un an sau cu o amendă de 300.000 yeni (2.200 de dolari), în încercarea de a combate mai eficient hărțuirea online. Legea a stârnit numeroase controverse în Japonia. Pe de o parte, autoritățile sunt tot mai îngrijorate cu privire la hărțuirea online după ce o vedetă de reality show în vârstă de 22 de ani, care s-a confruntat  mai mult timp cu  abuzuri verbale pe rețelele sociale, și-a luat viața acum doi ani. Pe de altă parte, cei care contestă modificările legislative spun că acestea ar putea îngrădi libertatea de exprimare și i-ar putea viza pe cei care critică puterea.

Cyberbullyingul (sau hărțuirea online) se referă la un comportament negativ pe rețelele sociale, care are scopul de a-i speria, înfuria sau umili pe cei vizați. Tipurile de comportament încadrate cyber bullying-ului
sunt: răspândirea minciunilor sau postarea de fotografii jenante ale cuiva pe rețelele sociale, transmiterea de mesaje denigratoare sau de amenințări. În tipologia patologiilor de comunicare din mediul digital, cyberbullying poate fi încadrat la „mal-information”, adică informații care au o bază reală, dar sunt folosite cu rea-intenție pentru a aduce prejudicii unei persoane, organizații sau țări.

Citește mai mult:
cyberbullying.org – Cyberbullying Facts: Summarizing What is Currently Known
theparliamentmagazine.eu – Online Harassment: Breaking cyber violence

China face progrese în lupta pentru spațiul cosmic

Spațiul cosmic reprezintă o miză importantă pentru marile economii ale lumii, iar China face eforturi susținute pentru a se menține în competiția pentru supremație, competiție în care principalii rivali sunt SUA și China. În acest sens, în contextul intențiilor de „militarizare” a orbitei terestre, ultimele progrese înregistrate de statul asiatic țin de implicarea Inteligenței Artificiale în activitatea cosmică. Concret, o echipă de cercetare chineză a făcut public un experiment în care sisteme de Inteligență Artificială anti-satelit au capacitatea de a-și păcăli cu succes ținta într-o bătălie spațială simulată. Astfel, prin intermediul Inteligenței Artificiale, au fost comandați trei sateliți care aveau sarcina de a captura un satelit de dimensiuni mult mai mari, dar și de a-și dezvolta capacitatea de a se apăra și de a nu se lăsa cuceriți. Prin exercițiu repetat (220.000 de runde), aceste sisteme anti-satelit și-au îmbunătățit nu doar tacticile, având capacitatea de a-și dezvolta singure noi strategii, dar și parametrii de funcționare (cum ar fi consumul de combustibil).

Citește mai mult:
asiatimes.com – China uses AI deception in simulated space battle
antifake.ro – Lupta pentru supremația tehnologică: China și SUA

#VremeDeRăzboi

„Nu vă mai gândiți la profit, pentru că suntem în vreme de război” – Președintele SUA, Joe Biden, le-a cerut miercuri companiilor petroliere din SUA să producă mai mult combustibil, spunând că profiturile acestora s-au triplat în contextul invaziei asupra Ucrainei, în timp ce americanii obișnuiți se confruntă cu o creștere-record a prețurilor.

Confruntarea giganților tehnologici

Frances Haugen, fosta angajată a Facebook care a făcut o serie de dezvăluiri privind practicile companiei, urmează să înființeze o organizație non-profit. Haugen își propune să formeze avocați care se vor confrunta cu giganții tehnologici, precum Facebook, să motiveze investitorii să analizeze cât de responsabilă este o companie înainte de a o finanța și să ofere autorităților de reglementare și cercetătorilor o perspectivă asupra modului în care funcționează platformele digitale.

Citește mai mult:
theverge.com – Frances Haugen wants to train lawyers to fight Facebook

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește și stochează cookie-uri pt. a oferi servicii și pt. a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor.