Newsletterul ANTI FAKE - Memele, parte a războiului informațional

Ecosistemul publicității online, caracterizat de hiper-supraveghere

Google a anunțat că urmează să introducă, în următorii doi ani, schimbări majore privind modalitățile de livrare a publicității pentru telefoanele care folosesc sistemul de operare Android. Google își propune să creeze noi instrumente de targetare în vederea afișării de reclame, asigurând în același timp mai multă intimitate utilizatorului. Cu această ocazie, Google se delimitează de practicile similare implementate deja de Apple, care au zguduit industria de profil anul trecut: „Ne dăm seama că alte platforme au urmat o abordare diferită privind confidențialitatea reclamelor, limitând direct tehnologiile folosite de dezvoltatorii software și agenții de publicitate. Credem că – fără a oferi mai întâi o cale alternativă de păstrare a confidențialității – astfel de abordări pot fi ineficiente și pot duce la rezultate mai proaste pentru confidențialitatea utilizatorilor și afacerile dezvoltatorilor.”

Schimbările vizează limitarea modului în care sunt partajate datele utilizatorilor cu aplicații dezvoltate de terțe părți, monitorizarea încrucișată a activității acestora de la o aplicație la alta, și colectarea insidioasă a datelor. Până acum, ecosistemul de publicitate online pentru telefoanele mobile a fost caracterizat de hiper-supraveghere. De exemplu, dispozitivelor Android li se atribuie un identificator unic („ID de publicitate”), care este folosit pentru a crea un profil complet, pe care dezvoltatorii de aplicații mobile îl pot folosi pentru targetarea cu reclame personalizate. Și utilizatorii produselor Apple erau la fel de expuși, cel puțin înainte de implementarea modificărilor din 2021. Compania colecta în mod automat datele clienților și analiza în detaliu ce citeau, achiziționau sau căutau aceștia pe telefonul mobil.

Citește mai mult:
theverge.com – Apple’s app tracking policy reportedly cost social media platforms nearly $10 billion
antifake.ro – Accent: Giganții digitali ne vând, în primul rând, publicitate

Citește mai multe aici.

Memele, parte a războiului informațional

Într-o serie de postări pe Twitter, Emily Dreyfuss, cercetătoare la Harvard, atrage atenția cu privire la modul în care memele pot deveni un pericol social. Memele sunt elemente centrale culturii internetului: idei, de obicei hazlii, materializate într-o imagine, un clip sau un text, care se răspândesc în mediul online. Memele, subliniază cercetătoarea, sunt create și distribuite pentru a stârni reacții, pentru a manifesta anumite perspective ideologice și pentru a face delimitări între grupuri de „inițiați” și de „outsideri”.

Ele devin problematice atunci când sunt create aparent spontan în sânul comunităților online, dar reflectă sau servesc unei agende de comunicare strategică. Memele sunt cu adevărat virale, în sensul că se multiplică și răspândesc indiferent de răul social pe care îl pot produce. Cercetările arată că memele pot deveni vehicule eficiente ale dezinformării. De aceea, a apărut noțiunea de război memetic: un subtip de război informațional și psihologic bazat pe propagarea memelor pe rețelele sociale.

Citește mai mult:
ted.com – Susan Blackmore despre meme şi „teme”
aspistrategist.org.au – How memes are becoming the new frontier of information warfare

Noutăți din sfera Inteligenței Artificiale

Inteligența Artificială este tot mai prezentă în toate ariile de activitate, aducându-și substanțial contribuția la noile descoperiri care duc la dezvoltarea societății și creșterea calității vieții. Din categoria noutăților din acest domeniu, în ultimele zile ne-au atras atenția următoarele știri:
În primul rând, divizia de Inteligență Artificială a Google a anunțat că a reușit controlul unui reactor de fuziune nucleară de mari dimensiuni. Echipa Google DeepMind AI declară că a antrenat un simulator care să gestioneze activitatea reactorului, în principal să testeze componenta hardware și componenta software, dar și coexistența acestora. Progresele sunt încă în faza de experiment, dar rezultatele arată că, în curând, Inteligența Artificială ar putea gestiona cu succes astfel de reactoare.

Cea de-a doua veste vine din domeniul fețelor umane generate sintetic. Tehnologia a evoluat atât de mult în această direcție, încât, în prezent, fețele construite de Inteligența Artificială și generate de un calculator sunt tot mai greu de diferențiat de chipul unei persoane reale. Un studiu realizat la Universitatea din California a dovedit că oamenii obișnuiți pot diferenția un chip real de unul artificial într-o proporție mai mică de 50%. Acest fapt poate avea efecte negative în societate, adesea fiind folosite astfel de chipuri fictive pentru infracțiuni în mediul online.

Citește mai mult:
nature.com – Seven technologies to watch in 2022

#RelațiaToxică cu #InteligențaArtificială

„Dacă am conștientiza mai mult modul în care algoritmii platformelor distorsionează ceea ce vedem, am putea valorifica puterea acestora spre binele nostru.” – concluzia unui articol recent scris de Michelle Santiago Cortés despre algoritmii platformelor digitale și relația (uneori toxică) dintre utilizatori și inteligența artificială.

Giganții digitali și practicile abuzive de externalizare

O investigație recentă a dezvăluit practicile unor companii precum Facebook, Google sau Microsoft care apelează la forța de muncă ieftină disponibilă în țări precum Kenya, India sau Filipine. Angajații din aceste birouri care desfășoară, în special, activități de moderare a conținutului dăunător de pe platforme, au acuzat companiile pentru condițiile de muncă necorespunzătoare, volumul mare de lucru și salariile foarte mici (cca 1,50 USD pe oră).

Citește mai mult:
time.com – Inside Facebook’s African Sweatshop