Jurnalismul profesionist stă pavăză între cititori și abisul infodemiei
NiemanLab este o platformă de analiză și opinie care discută rolul jurnalismului tradițional în era social media. În cadrul rubricii „Predicții privind jurnalismul în 2022”, Simon Allison, cofondator al ziarului The Continent, dezbate modul în care ar trebui să acționeze jurnaliștii în contextul infodemiei, avalanșa de informații mai mult sau mai puțin credibile despre COVID-19. „Noua funcție a jurnalismului”, subliniază Simon, „este de a condensa, contextualiza și selecta volumul mare de informații care circulă în mediul online și sunt accesibile tuturor – pentru a se interpune între cititori și abisul infodemiei.”
Folosirea excesivă a termenului de „știri false” pentru a descrie dezordinea informațională cu care ne confruntăm poate conduce la impresia greșită că jurnaliștii sunt parte a problemei. Jurnalismul desfășurat la standardele profesionale adecvate nu este vizat de acest fenomen, dar poate contribui la limitarea sa. Jurnaliștii au responsabilitatea de a nu prelua necritic afirmaţiile înşelătoare care circulă în spațiul public. În ciuda presiunii enorme de a rezista din punct de vedere financiar, publicațiile de presă trebuie să umple vidul informațional cu mai multe articole de calitate și mai puține articole de tip „infotainment” (cele gândite să fie vandabile și să funcționeze ca o sursă de divertisment, mai degrabă decât o sursă de informare). Deși jurnaliștii sunt în linia întâi pe frontul informaţional, încrederea în mass-media și jurnalism este fragilă în multe părți ale lumii. De aceea, reconfigurarea rolului jurnalismului în actualul ecosistem de informare trebuie să pornească de la reclădirea relației de încredere cu publicul.
Citește mai mult:
niemanlab.org – Statistical sleuthing brings trust back to journalism
Citește mai mult aici.
Benzile desenate, în lupta cu dezinformarea
Într-o perioadă în care oamenii preferă să urmărească din ce în ce mai mult conținut vizual, benzile desenate pot fi o soluție pentru informarea corectă și pentru demontarea mesajelor înșelătoare. Acestea sunt povești reprezentate grafic. În pofida spațiului limitat, au capacitatea de a condensa informația pentru cititori, dar și de a contura o atmosferă specifică, pe care publicul să o găsească interesantă.
De aceea, benzile desenate pot fi folosite în contextul intervențiilor de alfabetizare media, sau ca materiale informative, pentru a demonta conținutul fals sau înșelător. De exemplu, o campanie de informare destinată comunității latino din USA diseminează informații privind COVID-19 prin intermediul benzilor desenate și folosește elemente vizuale specifice culturii latino. În India, primul super-erou de benzi desenate de sex feminin este folosit în animații concepute special pentru a combate știrile false despre pandemie.
targetstudy.com – Importance of Cartoons in Teaching
medialit.org – How Cartoons Work: The Cartoon Code
Tehnologie românească premiată la nivel internațional
Brandul .lumen aparține unui start-up din România care produce, cu ajutorul Inteligenței Artificiale, o pereche de ochelari pentru nevăzători, care îi ajută pe aceștia să se deplaseze. Utilitatea și inovația produsului au făcut ca acest dispozitiv să fie marele câștigător al Red Dot Luminary Award, un echivalent al premiului Nobel în design industrial. Ochelarii .lumen au un design high tech și se utilizează fiind puși pe cap, deasupra ochilor, oferind indicații audio și tactile pentru orientare. Prețul dispozitivului este de aproximativ 5000 euro.
Citește mai mult:
adevarul.ro – Start-ul-ul românesc Lumen a atras fonduri europene în valoare de peste 9 milioane de euro
startupcafe.ro – INTERVIU: Invenția românească ce va schimba viața nevăzătorilor. Cât costă „ochelarii” .lumen