Newsletterul ANTI-FAKE: Fake news: cinci tendințe în 2022

News Literacy Project, un ONG american dedicat educației pentru media, inventariază tendințele dominante observate în 2022, în ceea ce privește zvonurile și știrile false virale. Ce este interesant este caracterul transnațional al fenomenelor virale identificate, care pot fi identificate cu ușurință și în România. Cele cinci tendințe sunt:
  1. Teoriile conspirației au căpătat un caracter endemic în cadrul manifestărilor dezinformării. Multe dintre narațiunile înșelătoare identificate în 2022 au avut trăsături caracteristice gândirii de tip conspiraționist. În România, echipa Antifake.ro a identificat afirmații nefundamentate, legate de pretinsa orchestrare a pandemiei de COVID-19 sau războiului din Ucraina pentru scopuri legate de controlul populației sau atingerea unei agende secrete.
  2.  Scopul campaniilor de dezinformare este de a polariza și a scandaliza opinia publică. Emoțiile negative, în special teama și furia, influențează capacitatea oamenilor de a identifica și combate informațiile înșelătoare. În România, o cercetare realizată de Antifake.ro a indicat că dimensiunea emoțională este deosebit de pregnantă în comunitățile online care diseminează în mod regulat conținut înșelător pe tema RoExit, analiza evidențiind atitudinile xenofobe, discriminatorii, violența și virulența simbolice găzduite pe paginile analizate.
  3. Dezinformarea se răspândește încrucișat între platforme, ceea ce ajută informațiile înșelătoare să ajungă la mai multă lume. Și în România, observăm tendința de a prelua conținut care dezinformează, în special video, de pe platforme precum TikTok, YouTube, sau din surse mai puțin supuse moderării, cum ar fi Telegram, și distribuirea lor pe platforma cea mai populară în România, Facebook, unde acumulează mult engagement.
  4. Capturile de ecran sunt folosite pentru a scoate informațiile din context. Actorii cu motivații ideologice sau trolii postează adesea capturi de ecran ale presupuselor știri ca „dovadă” pentru o afirmație. Și Antifake.ro a scris despre această practică menită să ascundă sursa inițială – fie pentru că acea sursă este necredibilă, fie pentru că conținutul este scos din context sau a fost manipulat.
Multe informații înșelătoare sunt răspândite neintenționat de către oamenii obișnuiți. Zvonurile, odată puse în circulație, sunt distribuie de utilizatorii platformelor digitale, cu cele mai bune intenții (de a ajuta, de a avertiza, sau de a-și exprima sprijinul față de o cauză bună). Un foarte bun exemplu este cel legat de „Fantoma din Kiev” – pilotul ucrainean care ar fi doborât zeci de avioane ruseşti la începutul războiului, care este doar o legendă care a devenit repede virală.

Programul Fronton. Expoatarea Internet of Things pentru a amplifica dezinformarea în mediul online

Programul Fronton a fost dezvăluit publicului de hacktiviștii din gruparea Digital Revolution în martie 2020 ca fiind „arma cibernetică secretă a Rusiei”. Programul a fost dezvoltat pe baza unui botnet înzestrat cu capacități ce depășesc nivelul atacurilor cibernetice obișnuite de tip DdoS și care acționează prin intermediul dispozitivelor inteligente interconectate la Internet (Internet of Things – IoT). Această „armă cibernetică” este proiectată pentru a derula atacuri prin intermediul dispozitivelor interconectate la Internet care pot inunda cu trafic fictiv sistemele informatice, blocând, astfel, accesul la infrastructuri și servicii critice. Dispozitivele inteligente din infrastructura botnet pot varia de la frigidere, televizoare și echipamente medicale până la camere de supraveghere și automobile. Practic, orice dispozitiv care are o conexiune la Internet și un procesor poate fi exploatat. Accesul la aceste resurse este relativ facil ca urmare a vulnerabilităților de natură tehnologică sau ca urmare a erorilor umane (configurări greșite, parole de autentificare slabe, utilizare neglijentă a dispozitivelor).

O investigație recentă realizată de specialiștii în securitate cibernetică ai companiei Nisos arată că mecanismul Fronton dispune de platforma de administrare SANA, care are capacitatea de a iniția și coordona comportamente neautentice la scară mare pe platformele digitale, prin care sunt generate sau amplificate conținuturi false pe aceste platforme.

Citește mai multe aici.

Citește mai multe aici.

Strategia austriacă pentru combaterea deepfakes

Îngrijorate de utilizarea tot mai frecventă a tehnologiei deepfake pentru a produce de la zero clipuri video cu ajutorul inteligenței artificiale, autoritățile din Austria au conceput un plan de acțiune pentru a preveni abuzurile. Deepfakes prezintă un „risc considerabil de securitate, deoarece utilizarea inteligenței artificiale în campaniile de influențare este dificil de dovedit sau de urmărit”, a declarat ministrul de interne austriac, Gerhard Karner.

Conform Euractiv, planul de acțiune vizează patru direcții: „Structuri și procese”, „Guvernanță”, „Cercetare și dezvoltare” și „Cooperare internațională”. Campanii de conștientizare vor fi implementate pentru publicul larg. La nivelul UE, propunerea de act legislativ pentru reglementarea Inteligenței Artificiale (AI Act) conține prevederi legate de transparență și conformitate care vizează explicit și produsele deepfakes.

Citește mai mult:
media.mit.edu – Detect DeepFakes: How to counteract misinformation created by AI
sciencedirect.com – Fooled twice: People cannot detect deepfakes but think they can

Avataruri ale membrilor ABBA au performat la Londra

Joi, 26 mai, a debutat la Londra o serie de evenimente speciale – trupa ABBA a avut premiera unui concert atipic pentru vremurile prezente: cei patru membri ai trupei s-au aflat în public, în timp ce pe scenă erau avataruri digitale ale acestora. Hologramele, numite ABBA-tars, au întruchipat cântăreții plecând de la imaginea acestora din anii 70′ – perioada de glorie a trupei. Tehnologia utilizată pentru crearea spectacolului are la bază preluarea și imitarea mișcărilor și tehnicilor de interpretare ale membrilor ABBA din perioada luată ca referință.

Istoria concertelor cu holograme datează din 1998, industria K-Pop fiind prima preocupată de astfel de evenimente. Însă, primul concert de succes a fost cel al avatarului lui Psy, un artist din Coreea de Sud, în 2013. Un alt moment important a fost apariția, în 2012, a avatarului lui 2Pac, un artist rap american asasinat în 1996. Deși astfel de evenimente nu sunt încă o constantă a industriei, numărul acestora crește, iar organizatorii fac eforturi tot mai mari pentru o redare cât mai exactă a unei realități luate ca reper. Concertele cu avataruri virtuale au devenit o alternativă mai ales în contextul pandemiei de COVID-19.

Citește mai mult:
reuters.com – Super Trouper: ABBA returns to stage as virtual avatars for London gigs

#RămânemRezilienți

„Lumea s-a confruntat cu o criză de neconceput care a fost urmată de o altă criză de neconceput, și totuși rămânem rezilienți. Următorul capitol trebuie să se concentreze pe creșterea oamenilor rezilienți – cu ajutorul sistemelor de educație, sănătate și protecție socială.” – declarația directorului general al FMI, Kristalina Georgieva, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, din 2022.

Mark Zuckerberg, dat în judecată în cazul Cambridge Analytica

Procurorul general al Washington DC, Karl Racine, l-a dat în judecată pe Mark Zuckerberg, pe motiv că acesta ar fi participat direct la acțiuni care i-au permis firmei de consultanță Cambridge Analytica să utilizeze abuziv datele personale ale alegătorilor americani. În procesul intentat, se susține că regulile de confidențialitate și modul în care compania Facebook a gestionat încălcările nu au respectat termenii Legii privind procedurile de protecție a consumatorilor din SUA. Compania Meta a refuzat să comenteze.

Citește mai mult:
theguardian.com – Zuckerberg sued by DC attorney general over Cambridge Analytica data scandal

Un comentariu la “Newsletterul ANTI-FAKE: Fake news: cinci tendințe în 2022

  1. Olteanu Octavian spune:

    Este vitala pteocuparea identificarii informatiilor, datelor si actiunilor false si de dezinformare! Multi dintre conationalii nostri nu pot/ nu stiu si nici nu sunt preocupati de aceasta problema, atitudine care ii transforma in victime si manipulati.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește și stochează cookie-uri pt. a oferi servicii și pt. a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor.