Dezinformarea online: tendințele anului 2021 și previziuni pentru 2022
Polarizarea opiniei publice pe marginea unor subiecte medicale/ științifice, este, în opinia redacției Antifake, cea mai importantă tendință în planul comunicării publice în anul care tocmai s-a încheiat. Este vorba despre neîncrederea în știință și în instanțele de autoritate; nu ne referim la neîncrederea în autoritățile publice și politice. Ceea ce este îngrijorător este că ținta informațiilor înșelătoare a fost reprezentată de descoperiri științifice de vârf în domeniul medical, cum este tehnologia ARN mesager, sau acte medicale care și-au dovedit eficiența de-a lungul deceniilor (cum ar fi vaccinarea, în general, ca mijloc de ținere sub control a bolilor infecțioase). Efectele polarizante ale dezinformării sunt de natură cognitivă (ceea ce cunoaștem și gândim), ideologică (sistemul de credințe, valori și preferințe politice), comportamentală (deciziile pe care le luăm pentru sănătatea noastră), dar și afectivă (sentimente de dezgust, neplăcere și neîncredere față de cei percepuți ca fiind „în cealaltă tabără”).
Ce ne așteaptă în 2022? Cercetători în domeniu, intervievați pentru The Conversation, au creionat câteva scenarii plauzibile. Pe de o parte, dacă nu implementăm rapid un cadru eficient de reglementare, problema dezinformării va continua să se agraveze. În paralel, trebuie acționat pentru rezolvarea diviziunilor sociale și reducerea sentimentelor de frustrare și descurajare, care se instalează inclusiv la nivelul persoanelor care încearcă să fie bine și corect informate. Nu în ultimul rând, atenția se va muta de la informațiile înșelătoare la practicile de propagandă online, produs al unor campanii menite să promoveze o agendă politică și ideologică. În ceea ce privește România, observăm o tendință în creștere a propagandei anti-UE și a amplificării narațiunilor de tipul „Ro-exit”.
Citește mai mult:
Citește mai mult:
https://dnsc.ro/citeste/alerta-spoofing-recomandari
https://www.avast.com/c-spoofing
https://www.forcepoint.com/cyber-edu/spoofing
https://www.cisa.gov/sites/default/files/publications/PSA_Spoofing_Final-508.pdf
https://ipi.media/malta-concerns-over-campaign-of-disinformation-and-spoof-websites-targeting-media/
Citește fact-checking-ul integral aici.
Noi organisme de reglementare în țările europene
Începutul anului marchează lansarea a două noi organisme cu atribuții în combaterea dezinformării și reglementarea spațiului digital. Suedia a creat Agenția de Apărare Psihologică (Psychological Defence Agency), care să lupte împotriva strategiilor de război psihologic. Misiunea acesteia este de a identifica dezinformarea și de a o combate prin educație și alte măsuri de creștere a rezilienței societății. Agenția reprezintă încununarea eforturilor prealabile ale guvernului suedez de a reacționa în fața campaniilor de influențare realizate de agenți statali străini în ultimii ani.
Franța a lansat o nouă instituție de reglementare media, Arcom, rezultată din fuzionarea a două organisme deja existente, unul de reglementare a audio-vizualului (CSA) și unul de luptă împotriva pirateriei (Hadopi). Competențele Arcom se extind, pe lângă supravegherea mass media tradiționale, asupra serviciilor de streaming video, cum este Netflix, și platformelor digitale. În perioada electorală care urmează, Arcom va fi responsabilă cu aplicarea regulilor privind timpul de expunere a candidaților și a susținătorilor acestora în mass-media audiovizuale.
Citește mai mult:
thoughtco.com – An Introduction to Psychological Warfare
supchina.com – Beijing’s cyber watchdog issues new data and algorithm rules
Inteligența artificială individuală
Inteligența artificială individuală este considerată a fi tehnologia care va schimba lumea. Sistemele de inteligență artificială existente funcționează pe bază de algoritmi și sunt controlate centralizat. Viitorul tehnologiei ar trebui să fie, conform unora dintre specialiști, apropierea acestor sisteme tehnice de natura umană. Scopul ar trebui să fie crearea unei simbioze tehnologice între creierul uman și sistemul informatic. Următoarele device-ul ar trebui să fie gestionate în mod complementar de creier și inteligență artificială. „Neurocomputer-ele” vor conecta creierul uman și un sistem informatic. Această nouă ramură a tehnologiei este încă în etapa experimentală. „Neuralink” dezvoltată de Elon Musk este cea mai cunoscută încercare în această direcție.
Citește mai mult:
www.bdtechtalks.com: Individual artificial intelligence: A new technology that will change our world
#RECOVERY #2022RESOLUTION
„Împreună, să stabilim că rezoluția noastră pentru anul 2022 este recuperarea pentru oameni, planetă și prosperitate” – declarația secretarului general al ONU, Antonio Guterres.
Președinția franceză a Consiliului UE
De la 1 ianuarie, Franța a preluat președinția rotativă a Consiliului UE pentru următoarele șase luni. Printre prioritățile anunțate se numără: tranziția ecologică, domeniul digital (cu accent pe reglementarea și responsabilizarea platformelor online) și Europa socială, cu prioritate pe legislația europeană privind veniturile minime.
Citește mai mult:
dw.com – France aims at Big Tech as it kicks off EU presidency
Thank you very much for sharing, I learned a lot from your article. Very cool. Thanks. nimabi