Newsletterul ANTI-FAKE: Codul UE de bune practici privind dezinformarea – varianta actualizată

Este suveranitatea tehnologică a Uniunii Europene doar un mit?

Suveranitatea europeană se referă la rolul și locul Uniunii Europene în lumea interconectată de astăzi și este definită ca fiind capacitatea de a modela tehnologiile critice în conformitate cu interesele și valorile Uniunii Europene. Acțiunile-cheie care ar asigura suveranitatea tehnologică includ: dezvoltarea de tehnologii critice competitive pe scena globală, reglementarea modului de utilizare a acestor tehnologii și, foarte important, evitarea dependenței excesive de alte puteri pentru tehnologiile esențiale. Prin tehnologii critice, ne referim la inteligența artificială, big data, cloud computing, semiconductori, robotică, „internetul lucrurilor”, procesoare de calcul de înaltă performanță, telecomunicații avansate și securitate cibernetică. Conceptul este măsurat sub forma unui index structurat pe următoarele domenii: climă, apărare, economie, sănătate, migrație și tehnologie. Conform indexului pe anul 2022, performanțele UE sunt inegale pe cele șase domenii. Suveranitatea europeană primește calificativul „bine” în sănătate și economie și calificativul „satisfăcător” în ceea ce privește apărarea, clima și migrația.

Ținând cont de impactul tehnologiilor de vârf în reașezarea ordinii mondiale, este îngrijorător că, în domeniul tehnologic, UE primește calificativul „slab”. În acest domeniu, scorurile primite de UE privind angajamentele sunt mai bune decât cele privind capabilitățile, ceea ce înseamnă că, deși există intenția declarativă de a acționa, lipsesc resursele sau voința politică de a mobiliza respectivele resurse.

Potrivit acestui index, România înregistrează cele mai slabe performanțe din UE, iar Finlanda, cele mai bune.

Citește mai mult:

europarl.europa.eu – Key enabling technologies for Europe’s technological sovereignty

Citește mai mult aici.

Un nou șerif în oraș?

În noiembrie 2022 vor avea loc alegerile intermediare pentru Congresul SUA, care au loc la jumătatea mandatului unui președinte și care decid partidul care va conduce Congresul pentru restul mandatului său. În acest context, statul Connecticut intenționează să angajeze „un șerif” al dezinformării, prima poziție de acest tip de până acum. Expertul, pentru care este prevăzut un salariu anual de 150.000 de dolari, va trebui să monitorizeze atât platformele digitale mari, cât și cele mici, precum 4chan, Gettr și Rumble, pentru a identifica și combate conținuturile eronate înainte ca acestea să devină virale. În plus, expertul va colabora cu companiile care dețin aceste platforme în vederea etichetării sau eliminării unor astfel de conținuturi.

Și alte state, precum Oregon, Idaho, Arizona, Colorado și California, au prevăzut măsuri de combatere a dezinformării premergătoare perioadei electorale. În Uniunea Europeană, protejarea integrității alegerilor împotriva dezinformării și a interferențelor externe este o preocupare majoră. În acest sens, planul de acțiune pentru democrația europeană prevede măsuri pentru promovarea alegerilor libere și corecte, consolidarea libertății mass-media și combaterea dezinformării.

Citește mai mult:

reuters.com – U.S. groups urge social media companies to fight ‘Big Lie,” election disinformation

usnews.com – In Election Misinformation Fight, ‘2020 Changed Everything’

India își propune reglementări suplimentare pentru social media

India reprezintă, prin dimensiunile sale demografice, o zonă de mare interes pentru toate companiile Big-Tech. De exemplu, pentru Facebook și YouTube, reprezintă cea mai mare piață din lume, din punctul de vedere al numărului de utilizatori. De asemenea, Twitter este foarte interesat de activitatea din acea regiune a Asiei. În acest context, în premieră la nivel global, India propune o serie de reglementări speciale pentru giganții tehnologici. Principala propunere vizează crearea unui organism de apel, cu drept de veto, care să analizeze și să poată anula deciziile de moderare a conținutului luate de experții sau fact-checkerii angajați de platforme. În prezent, un astfel de verdict poate fi obținut doar pe cale juridică, în uma unui proces. Reprezentanții ministerului responsabil de activitățile IT au declarat că „noile standarde de responsabilitate” au scopul de a asigura că „drepturile constituționale ale cetățenilor indieni nu sunt încălcate de nicio platformă Big-tech”. De asemenea, aceștia au menționat că noile reglementări nu vor afecta companiile și startup-urile indiene aflate la început de drum.

www.techcrunch.com: India considering appeals panel with power to reverse Facebook, Twitter and YouTube content moderation decisions

www.antifake.ro: Noi organisme de reglementare în țările europene

Russia is like a #Hurricane, but China is #ClimateChange

„În ceea ce privește războiul informațional, Rusia e ca un uragan, în timp ce China seamănă mai mult cu schimbările climatice.” – declarația lui Rob Joyce, consilierul pentru securitate cibernetică al Agenției Naționale de Securitate

Codul UE de bune practici privind dezinformarea – varianta actualizată

Comisia Europeană urmează să publice joi, 16 iunie, Codul actualizat de bune practici privind dezinformarea. Se așteaptă ca măsurile propuse să vizeze comportamentul de manipulare a platformelor (prin intermediul deepfake-urilor sau a conturilor false, de exemplu), punând accent pe capacitatea de implementare a măsurilor privind transparența, moderarea conținului și demonetizarea dezinformării.

Citește mai mult:

reuters.com – Exclusive: Google, Facebook, Twitter to tackle deepfakes or risk EU fines – document

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește și stochează cookie-uri pt. a oferi servicii și pt. a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor.