Newsletterul ANTI-FAKE: Amenințarea Zero-Click

În căutarea răspunsurilor: teorii pseudo-științifice în contextul războiului din Ucraina

Cititori de tarot, numerologi, astrologi au făcut previziunile lor despre viitorul conflictului din Ucraina,  de multe ori contrazicându-se reciproc. Videoclipurile și postările lor adună milioane de vizionări și sunt uneori intervievați în mass media, crescând astfel expunerea afirmațiilor acestora. Chiar dacă activitatea lor nu poate fi considerată o formă de dezinformare, afirmațiile făcute sunt speculații nefundamentate științific sau factual și nu ar trebui să orienteze deciziile publicului.

Pseudoștiința încearcă să ofere unui public anxios o rază de speranță privind războiul și urmările sale. Iată câteva exemple preluate din newsletterul Coda Infodemic. Ghicitoarea în tarot Valentina Koltsova vorbește pe canalul ei de YouTube despre pretinsele afecțiuni ale lui Vladimir Putin și despre intențiile acestuia. Numerologul Vladislav Gritsay prezice finalul vieții lui Putin undeva în luna august. Astrologul Angela Pearl identifică în astre conjunctura care a dus la izbucnirea războiului.

Dar de unde știm când se încadrează o idee în câmpul cunoașterii științifice și când are doar un aparent caracter științific? Pseudoștiința include credințe, teorii sau practici care sună științific, dar nu au nicio bază în fapte științifice și sunt suficient de vagi să se potrivească unei palete largi de situații/ rezultate. Aceste credințe, teorii și practici au fost infirmate științific, nu pot fi testate științific sau sunt lipsite de dovezi care să le susțină. În timp ce  pseudoștiința este prezentată drept certitudine independent de existența dovezilor obiective, știința caută permanent dovezi care să conteste teoria/ipotezele formulate, iar acestea sunt considerate drept adevărate doar până la proba contrarie, sau până la acumularea de noi elemente.

Citește mai mult:
thinkingispower.com – 11 Characteristics of Pseudoscience

Citește mai mult aici.

O afacere profitabilă: experiențele unui autor de fake news

Un bărbat bulgar care a deținut timp de mai mulți ani un pseudo-site de știri care publica fake news a împărtășit cu Deutsche Welle experiența sa. Prezentat cu numele fals de Dimitar, bărbatul mărturisește că s-a apucat de această activitate deoarece era o cale facilă de a obține venituri. Rețeta era una standard. Dimitar alegea orice problemă discutată pe larg în Bulgaria la un moment dat și scria articole care să implice Rusia ca salvator și Occidentul ca sursă de tensiuni – această meta-narațiune reflectă liniile de polarizare din societatea bulgară. Apelul la emoție și nostalgia trecutului sovietic erau de asemenea exploatate cu succes. Mult timp, site-ul a acumulat venituri satisfăcătoare exclusiv din publicitatea online. Odată cu noile politici ale Facebook de a reduce expunerea site-urilor care publică fake news, audiența a început să scadă și Dimitar a abandonat activitatea.

Un raport special realizat de NewsGuard și Comscore din 2021 ilustrează cât de profitabilă este dezinformarea. Raportând procentul de afișări de reclame pe site-urile care dezinformează la câștigurile totale de 155 miliarde de dolari din industria publicității online, rezultă venituri de aproximativ 2,6 miliarde de dolari pentru publicațiile online ce găzduiesc fake news.

Citește mai mult:
thedrum.com – ‘Disinformation is a business’: media execs explore how to demonetize falsehoods
chicagopolicyreview.org – Technology Amplified Disinformation, Now It Must Demonetize It

Verificarea vârstei pentru siguranța minorilor

Expunerea minorilor la conținut dăunător este o problemă reală și importantă a mediului online. Un obicei frecvent întâlnit este acela ca minorii să își declare o altă vârstă, mai mare, pentru a se încadra în standardele oficiale impuse de platforme și pentru a-și putea crea conturi.

În încercarea de a combate astfel de situații și de a proteja mai mult copiii și tinerii în mediul online și nu numai, Comisia germană de supraveghere pentru protecția minorilor a aprobat trei sisteme care au scopul de a verifica vârsta reală a persoanelor cu acces la televiziunea națională privată și la internet. Sistemele, care operează cu ajutorul Inteligenței Artificiale, sunt antrenate, prin învățare automată, să evalueze vârsta unei persoane pe baza caracteristicilor biometrice. Acestea operează cu o marjă de 5 ani; astfel, pentru a avea acces la conținutul evaluat peste 18 ani, sistemele trebuie să recunoască persoane cu vârsta minimă de 23 ani. De asemenea, evaluarea nu poate fi realizată cu ajutorul unor imagini statice.

Citește mai mult:
euractiv.com – German youth protection body endorses AI as biometric age-verification tool
antifake.ro – Inteligența artificială va domina securitatea cibernetică

Regulamentul privind Inteligența Artificială

Lupta pentru Regulamentul privind Inteligența Artificială (IA) a marcat un moment decisiv săptămâna aceasta, cu peste trei mii de amendamente depuse de grupurile politice din Parlamentul European. Cele mai semnificative propuneri au abordat subiecte precum definiția IA, identificarea și recunoașterea biometrică, practicile interzise, publicitatea, ​guvernanța și amenzile.

Citește mai mult:
brookings.edu – The European Union AI Act: Next steps and issues for building international cooperation in AI

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește și stochează cookie-uri pt. a oferi servicii și pt. a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor.