Newsletterul ANTI-FAKE: Amenințarea avansată persistentă (Advanced Persistent Threat - APT)

Încă știm prea puține despre cum funcționează platformele

În 2018 a fost instituit la nivelul UE un cod voluntar de bune practici pentru platformele online. Semnatarii codului s-au angajat să reducă dezinformarea și să își îmbunătățească practicile. Cu toate acestea, încă știm foarte puține lucruri despre măsurile adoptate, eficiența lor și modul de funcționare a algoritmilor.

În 2021, Comisia a dat publicității propunerile de consolidare a Codului. Printre neajunsurile identificate, trei ies în evidență: calitatea variabilă a rapoartelor de activitate pregătite de platforme, lipsa unui sistem standardizat de monitorizare și lipsa unor evaluări independente privind eficiența măsurilor adoptate de către platforme. Platformele sunt reticente privind creșterea transparenței, din două motive: invocarea confidențialității în raport cu alți competitori și protejarea intimității utilizatorilor – deși există modalități de colectare a datelor în mod anonim.

Deocamdată, o mână de companii gigantice orientate spre profit controlează cât de mult știe publicul despre lumea digitală, observă profesorul universitar Joshua Tucker. De ce este important ca oamenii de știință să aibă acces la mai multe date? Deoarece cei din afara marilor companii de tehnologie nu sunt la curent cu cele mai multe dintre mecanismele interne ale acestora – în ciuda rolulului central pe care aceste platforme au ajuns să îl joace în structurarea discursului public. Pentru a putea formula politici publice eficiente, protejând în același timp libertatea de exprimare, avem nevoie să cunoaștem mai multe detalii privind sursa dezinformărilor, cum se răspândesc și cum afectează societatea. Companiile de social media ar trebui să primească ajutorul cercetătorilor independenți pentru a înțelege mai bine și diminua răul social produs de dezordinea informațională.

Citește mai mult:
scientificamerican.com – It’s Time to Open the Black Box of Social Media

Citește articolul complet aici.

Principalele dezinformări cu privire la războiul din Ucraina care au circulat în luna martie

Rețeaua europeană de fact-checking EDMO, din care face parte și Asociația Eurocomunicare, a publicat brief-ul despre principalele dezinformări cu privire la războiul din Ucraina care au circulat în UE în luna martie a acestui an. Brief-ul a arătat că cele 20 de organizații care fac parte din rețeaua EDMO au publicat un total de 1.620 de articole de fact-checking. Dintre aceste articole, 959 (59%) s-au concentrat pe dezinformarea legată de Ucraina, care a constituit cea mai mare pondere a unui subiect în ansamblul dezinformărilor identificate în brief-urile lunare ale EDMO. Cele patru conținuturi false cu cea mai intensă circulație în UE, care au fost identificate și în România, au făcut referire la „biolaboratoarele americane secrete”, „bombardarea spitalului din Mariupol înscenată de armata ucraineană”, „victimele războiului din Ucraina sunt de fapt actori” și acuzațiile că „CNN răspândește știri false despre războiul din Ucraina”.

Raportul poate fi accesat aici.

Cum a evoluat dezinformarea despre schimbările climatice

Pentru prima oară în istorie, Panelul Interguvernamental privind Schimbările Climatice, aflat sub egida ONU, a nominalizat dezinformarea ca o barieră semnificativă în calea măsurilor de reducere a riscurilor. În prezent, dezinformarea despre climă este mai greu de combătut, deoarece a suferit transformări care o fac mai credibilă pentru public. Dacă acum un deceniu, cei care răspândeau dezinformarea negau în întregime dovezile științifice despre încălzirea globală, în prezent sădesc îndoiala prin metode mai subtile, prin respingerea soluțiilor propuse. Argumentele lor cresc neîncrederea în concluziile oamenilor de știință și reprezintă în mod înșelător costurile economice ale politicilor de combatere a schimbărilor climatice. În plus, marii poluatori recurg la tehnici de greenwashing (prin se declară preocupați de protecția mediului doar în aparență, fără să ia măsuri decisive în acest sens) și înșelăciune (prin care sponsorizează, din umbră, rapoarte aparent independente, favorabile industriei și bazate pe argumente șubrede).

Citește mai mult:c
c limatechangecommunication.org – America Misled: How the fossil fuel industry deliberately misled Americans about climate change
crankyuncle.com – A history of FLICC: the 5 techniques of science denial

Încasările din reclamele digitale – afectate de ieșirea din pandemie

Marii competitori din mediul online, Google, Facebook sau Amazon, au atins în perioada pandemiei de COVID-19 valori maxime ale încasărilor din reclame digitale. Pe măsură ce revenim la obiceiurile pre-pandemice, au stagnat sau au scăzut și veniturile din publicitate ale platformelor digitale. Facebook a avut în primul trimestru din 2022 cea mai lentă creștere globală din 2012 până în prezent, anunțând chiar o încetinire a angajărilor. Fenomenul este influențat și de alte evenimente, precum conflictul din Ucraina sau creșterea inflației. Directorul financiar al Alphabet (Google) a declarat că războiul a avut „un impact imens asupra reclamelor YouTube în comparație cu restul produselor Google”.

Concurența TikTok reprezintă, de asemenea, o problemă pentru giganții digitali. De exemplu, se estimează că veniturile din publicitate ale TikTok se vor tripla pe parcursul anului 2022, depășind valorile cumulate estimate pentru Twitter și Snapchat. Competitorii încearcă să preia rețeta videoclipurilor scurte, investind major în astfel de noi funcționalități ale platformelor (Reels sau Shorts).

Citește mai mult:

wsj.com – Digital-Ad Giants Google, Facebook, Amazon Come Down From Pandemic Highs
antifake.ro – Giganții digitali ne vând, în primul rând, publicitate

#Miliardarii domină #PiațaPublică

„Circulația informațiilor în mass media și pe rețelele sociale este din ce în ce mai mult influențată de miliardari și de dinastii” – concluzia articolului scris de Michael Scherer și Sarah Ellison publicat recent de Washington Post.

Indexul libertății presei 2022

Ediția din 2022 a World Press Freedom Index, care evaluează starea jurnalismului în 180 de țări și teritorii, evidențiază efectele dezastruoase ale știrilor și haosului informațional – un spațiu de informare online globalizat și nereglementat care încurajează știrile false și propaganda. În acest context, România scade cu 8 poziții, ajunge pe locul 56 și intră în categoria țărilor cu o „situație problematică”.

Citește mai mult:
rsf.org – RSF’s 2022 World Press Freedom Index : a new era of polarisation