Noul an școlar al nativilor digitali
Anul acesta, începutul anului școlar este dominat de discuția privind mutarea procesului educațional în mediul online. Conversația publică este acaparată – firesc, între anumite limite – de problemele cât se poate de reale, dar relativ mai simple, ale infrastructurii tehnice (tabletele, accesul la Internet, calitatea semnalului). Probleme rămase, și acestea, nerezolvate.Cu greu își fac loc în conversația publică și, în mod special, în preocupările și politicile decidenților problemele legate de conținutul învățării și de noua pedagogie pe care o pretinde mediul online. Eroarea frecventă este de a crede că învăţământul online înseamnă a „turna” același conţinut care face obiectul procesului de învăţare offline într-o formă electronică (pe acea tabletă care mai și lipsește sau care nu poate fi conectată la Internet sau pe o platformă pusă la dispoziție de vreun gigant digital). Este vorba, mai degrabă, despre regândirea conţinutului și a pedagogiei ca atare, despre transformarea lor în totalitate.
Provocarea centrală o reprezintă adaptarea conţinutului și a pedagogiei la mediul digital, la obiceiurile de atenţie, de lectură, de învăţare ale noilor generaţii (conţinut audio-video, experienţe, simulări, gaming, storytelling, realitate augmentată). În mod evident, „soluțiile” la aceste provocări care preced pandemia și chiar au puțină legătură cu ea nu pot veni la jumătatea lunii septembrie, când aflăm, cu surprindere, că începe noul an școlar. Noul an școlar al nativilor digitali.
Spune-mi de unde te informezi despre COVID-19, ca să îți spun în ce tabără ești
În timpul pandemiei COVID-19, consumul de știri și interacțiunile pe platformele digitale au crescut semnificativ în intensitate, comparativ cu perioadele anterioare.Problema apare atunci când conversația publică despre COVID-19 devine puternic polarizată. Un studiu publicat de Medium pe baza datelor furnizate de platforma de monitorizare social media CrowdTangle arată că utilizatorii din SUA se coagulează în grupuri partizane, în funcție de opiniile pro- sau anti- știință. Mai mult decât atât, aceste grupuri reflectă preferințe diferite de consum media și orientări ideologice distincte.
Mai exact, asistăm la formarea a două grupuri:
1. Comunitățile social media cu ideologie liberală și cu poziții pro-știință, care preferă să distribuie și să dezbată știri publicate de surse din mass media tradiționale, indiferent dacă aceste surse au o orientare politică de stânga sau de dreapta.
2. Adepții negaționismului științific, anti-vacciniștii și conspiraționiștii preferă sursele alternative: canale de YouTube, website-uri anti-vacciniste și anti-avort, precum și canale media de propaganda rusă. Se creionează astfel condițiile perfecte pentru un paradis al dezinformării, în care concepțiile greșite sunt consolidate prin consens la nivelul grupului și prin distribuirea obsesivă a diverselor dezinformări produse de sursele alternative menționate.
Ecosistemul media din România, sub semnul unei dualități similare
În România, putem observa aceeași dualitate între sistemul media traditional, format din sursele consacrate de știri (canele TV de știri, împreună cu site-urile aferente, radio și presă online) și cele alternative, care alimentează permanent credințele false ale adepților teoriilor conspirației, anti-vacciniștilor și negaționiștilor de toate tipurile.De exemplu, o rețea de 15 site-uri de dezinformare privind pandemia COVID-19 (ex. stiridemoment.ro, breackingnews.xyz, romania-veche.ro, justitiarul.ro, bpnews.ro) a fost închisă pe perioada stării de urgență, la inițiativa ANCOM, doar pentru a se redeschide cu un nume asemănător, numărul cititorilor crescând de cel puțin cinci ori pentru fiecare. Pentru publicul acestor site-uri, acțiunile de combatere a știrilor false sunt percepute ca o dovadă că presupusele adevăruri „alternative” deranjează sistemul.
Alte site-uri care au găzduit în mod repetat dezinformări sunt cyd.ro, extranews.ro, adevaruldeazi.ro, matinalromania.ro, news-zone.ro, newsromania.eu, puterearomanilor.ro, romaniamatinal.ro, stirifiltrate.ro și stirisinoutati.ro. Majoritatea site-urilor au creat și pagini de Facebook, extinzând-și astfel audiența și facilitând distribuirea de știri false în comunitățile de pe rețelele sociale. În general, discursul abordat este unul naționalist, conspiraționist, anti-vaccinist și contestatar cu privire măsurile de gestionare a crizei COVID-19.
Citește mai mult:
Business Insider – BREMMER: Globalism lifted me out of poverty — but now, it’s clear why everyone is so angry
The Atlantic – The Dark Psychology of Social Networks
Zuckerberg: Facebook nu va elimina postările anti-vaccinare
„Dacă cineva publică un mesaj pe Facebook despre un vaccin pe care îl consideră periculos sau de care este îngrijorat, din perspectiva mea, este dificil să spui că ar trebui să interzici exprimarea în astfel de cazuri”, a declarat Mark Zuckerberg.
- Experții Axios consideră că dezinformarea despre vaccinare s-a răspândit rapid pe platformele marilor companii tehnologice, fapt care ar fi contribuit la izbucnirea unor noi focare de rujeolă, în țări în care boala a fost deja eradicată.
- România nu face excepție când vine vorba de conținut anti-vaccin promovat pe rețelele sociale. Zeci de grupuri, pagini, comunități și persoane publice active cu zeci de mii de urmăritori promovează zilnic mesaje împotriva vaccinării, fie că e vorba de vaccinarea copiilor sau de un potențial vaccin împotriva COVID-19.
- Cei mai mulți dintre cei care se declară împotriva vaccinării susțin că vaccinurile ar fi toxice sau că ar putea duce la apariția unor boli, fie că acestea au scopul de eradica, controla și monitoriza populația umană, de a implanta microcipuri sau de a crea genetic „noul om”.
Datele OMS indică un declin al ratelor de vaccinare în țările Europei de est și sud-est și izbucnirea unor focare de rujeolă, în țări ca Ucraina, Georgia, Serbia, România sau Moldova. Cercetările arată că țările din estul Europei au fost ținta unor ample campanii de dezinformare anti-vaccin, provenite din Rusia, care au putut să contribuie la subminarea încrederii în vaccinare și în medici. În România, „epidemia uitată” de rujeolă a înregistrat peste 20.000 de cazuri și 64 de decese în ultimii patru ani. Decese care puteau fi evitate.Citește mai mult:
The Guardian – ‘It’s psychologically easier’: how anti-vaxxers capitalised on coronavirus fears to spread misinformation
Science Daily – Vaccine misinformation and social media
The Guardian publică primul articol scris de un robot
The Guardian – A human wrote this article. You shouldn’t be scared of GPT-3
The Conversation – How artificial intelligence can save journalism
Decalajele digitale, o mare vulnerabilitate la începerea anului școlar
O parte din elevii din România vor începe școala online sub scenariul roșu. Această situație expune prăpastia uriașă dintre elevii care au acces facil la internet și cei care nu beneficiază de acesta. Elevii din localitățile fără semnal și cei care nu se pot conecta din alte motive vor primi lecțiile prin poștă, sau vor putea urmări un rezumat al acestora la televizor.În context pandemic, elevii resimt consecințele decalajelor digitale (eng. digital divide), concept care surprinde inegalitățile de acces la internet și la tehnologiile digitale. Conform datelor Eurostat, România se numără printre statele membre UE cu cel mai scăzut acces la internet în rândul populației. În 2019, 84% din gospodării beneficiau de acces la internet, sub media UE de 90%, și la mare distanță de Olanda, fruntașa clasamentului cu 98% (vezi graficul de mai jos).
Un alt indicator Eurostat privind accesul la internet de mare viteză arată discrepanțe semnificative între regiunile de dezvoltare ale României. Gradul cel mai mare de acces, de 91%, se înregistrează în București-Ilfov, iar gradul cel mai mic de acces, de 77%, în regiunile Nord-Est și Sud-Est.
Eurostat – Households – level of internet accessCitește mai mult:
Prelungirea stării de alertă în România
În urma ședinței de ieri, 14 septembrie, guvernul a decis că va prelungi starea de alertă cu 30 de zile și va relaxa unele restricții, printre care permiterea adunărilor de 100 de persoane. Aceasta este a patra oară când se prelungeşte această măsură în contextul pandemiei cu noul coronavirus. Proiectul privind prelungirea stării de alertă conține și măsurile de protecţie sanitară necesare în ziua votului pe 27 septembrieRecent, Portugalia, Austria și Marea Britanie au anunțat noi măsuri de protecție împotriva COVID 19. Portughezii nu pot ieşi în grup mai mare de zece oameni, în Austria masca a devenit obligatorie în toate spaţiile interioare, iar locuitorii din Birmingham nu se pot vedea cu oameni din altă familie.
Citește mai mult:
Știrile ProTv – România are cea mai mare rată din UE a deceselor pacienților infectați cu Covid-19
BBC – Coronavirus: Cases in France leap past 10,000 a day
Donald Trump și politizarea conflictelor militare în plină campanie electorală
În plină campanie electorală, Donald Trump a decis o nouă reducere a efectivului trupelor americane din Orientul Mijlociu. Generalul Frank McKenzie, a anunțat că, din cei 5200 de soldați americani prezenți în Irak, 2200 se vor întoarce acasă până la sfârșitul lunii septembrie. De asemenea, trupele din Afganistan vor fi reduse, până la sfârșitul lunii octombrie, la 4500 de militari (față de 8600 în prezent).Anunțul pare să se înscrie în linia deciziilor electorale, pentru că Donald Trump promisese, în campania anterioară, că va face tot posibilul pentru a pune capăt războaielor nesfârșite pe care Statele Unite le duc în diverse teatre de război. De asemenea, vine la doar câteva zile după ce declarase că Pentagonul întreține conflicte doar pentru a-i păstra mulțumiți pe contractorii care profită de pe urma lor.
Citește mai mult:
Foreign Policy – Will Trump’s Troop Drawdown Plans Destabilize Iraq and Afghanistan (Again)?
Rusia ar putea ameliora tensiunile dintre India și China
Miniștrii Apărării ai Indiei și Chinei au avut, săptămâna trecută, o întrevedere la Moscova, în cadrul summitului Shanghai Cooperation Organisation. Aceasta a fost prima întâlnire dintre oficialii celor două țări, după ce în iunie 2020 au avut loc mai multe ciocniri militare la granița dintre China și India. Rusia este văzută drept un partener important și mediatorul principal al disputelor dintre cele două țări. Oficialii din India și China au declarat că sunt îngrijorați de situația militară de la graniță și că sunt în căutarea unei modalități de a soluționa tensiunile.
Citește mai mult:
BBC – India and China to ‘quickly disengage’ from border standoff
The Diplomat – The Sino-Indian Clash: Russia in the Middle
Uniunea Europeană, poziție puternică privind reglementarea mediului online
Margarethe Vestager (Vicepreședinte Executiv al CE pentru o Europă pregătită pentru Lumea Digitală) a avertizat, săptămâna trecută, că Uniunea Europeană nu trebuie să permită ca spațiul online să fie dominat de „câteva platforme gigant, cu rol de gardieni”. Declarația a fost făcută într-o săptămână „aglomerată”, în care țări precum Franța, Marea Britanie, Italia, Germania sau Austria au luat deja atitudine împotriva unor companii din Big Tech. De asemenea, discursul Margaretei Vestager vine într-o perioadă care precede publicarea Digital Services Act (DSA), așteptat anul acesta, document care va avea un impact major asupra modului în care piața online este reglementată în Uniunea Europeană.
Citește mai mult:
Euractiv – Digital Brief: EU digital competition, Ireland V Facebook, EU-ID
CPJ – How will the EU’s Digital Services Act impact journalism?
Erori logice folosite în comunicarea politică: Ad Populum
„Toată lumea știe că X este un om de afaceri de succes. Ar trebui să votați cu el”. De ce eroare logică? Mai întâi, pentru că „toată lumea” este o expresie menită să inducă celui care ascultă un fals sentiment de excluziune: „dacă nu știam, înseamnă că nu sunt în rândul lumii”. Apoi, pentru că nu există o echivalență directă între competențele manageriale și cele în administrație publică.Cum ne ferim?
În primul rând, plecând de la premisa că nu este nimic greșit în a nu fi „toată lumea”. Apoi, încercând să evaluăm rațional dacă acele competențe care sunt invocate sunt și competențele necesare pentru funcția pe care candidatul o vizează. Până la urmă, „știm” toți: Moș Crăciun este bun cu copiii. Ar trebui să-l votăm Președinte?
Citește mai mult:
acoperisuldesticla.ro – Cinci erori logice din viața de zi cu zi
#CompaniileBigTechSuntAdevărateleCâştigătoareAleCrizeiCOVID-19
#TechGiantsAreTheWinnersOfTheCoronavirusCrisis
Semnarea acordului istoric dintre Israel și Emiratele Arabe Unite la Washington
The Economist – The Israel-UAE deal is good news for a troubled region
Digi24 – Reacţiile unor ţări arabe faţă de acordul EAU-Israel se lasă aşteptate. Preşedintele Iranului acuză Emiratele Arabe Unite de „trădare”