Newsletterul ANTI-FAKE (7-14 iunie 2021)

Opinia europenilor despre UE: criză de încredere

Managementul pandemiei de COVID-19, cu toate sincopele aferente, a generat o criză de încredere la nivelul opiniei publice. Cetățenii europeni doresc întărirea poziției Uniunii Europene ca actor global, însă nu mai au încredere în capacitatea instituțiilor de a livra rezultatele așteptate, conform sondajului dat publicității de European Council on Foreign Relations.

În acest sondaj, frapează faptul că atât Franța, cât și Germania, care pot fi considerate nucleul dur al Uniunii, sunt străbătute de un val scepticism. În cele două state fondatoare, cetățenii sunt cel mai puțin convinși că avem nevoie de mai multă cooperare la nivel european. Franța este singurul stat în care respondenții au o atitudine mai degrabă neutră, în loc de una pozitivă, cu privire la beneficiile apartenenței la UE. În Germania, starea de spirit este chiar mai îngrijorătoare: ponderea persoanelor care cred că sistemul UE nu funcționează cum trebuie a trecut de 50% în timpul pandemiei.

În ciuda acestor rezultate care dau de gândit, sondajul semnalează un atașament față de vocația de actor global a UE. Șapte dintre cele 12 țări chestionate consideră că cel mai important pentru viitorul UE în perioada post-pandemică este să dezvolte un răspuns unitar la amenințările și provocările globale. Mai mult decât atât, 33% dintre respondenți consideră că UE trebuie să fie un far al democrației și drepturilor omului, iar 18% sunt de părere că aceasta ar trebui să fie una dintre marile puteri ale lumii, capabilă să se apere singură.

Cetățenii europeni vor avea ocazia să își formuleze atât nemulțumirile, cât și propunerile de reformă, în cadrul consultărilor găzduite sub cupola Conferinței privind viitorul Europei. Chiar și așa, există riscul ca vocile cele mai nemulțumite, dar care nu beneficiază de un context social favorabil pentru exprimarea lor, să „scape” atenției liderilor europeni și să se manifeste mai degrabă în cabina de vot, prin susținerea formațiunilor eurosceptice sau chiar antieuropene.

Citește mai mult:
europarl.europa.eu – Eurobarometer. Future of Europe survey

Caracterul „experimental” al vaccinurilor – o narațiune înșelătoare care se extinde

De la începutul campaniei de vaccinare în România și în întreaga Uniune Europeană, una dintre interpretările distorsionate cele mai frecvente în legătură cu vaccinurile promovează ideea că aceste vaccinuri ar fi „experimentale”. De aici, un vocabular conex din ce în ce mai virulent: „experiment medical genetic”, „experiment cinic”, „cobai”, „genocid”, „decimarea populației”. Conform acestei interpretări, vaccinurile autorizate în România ar fi „seruri experimentale”, „au sărit” peste etapa testelor pe animale de laborator sau se află în etapa studiilor clinice până în 2023. Aceste interpretări sunt înșelătoare și sunt menite să creeze confuzie, neîncredere și panică: toate vaccinurile împotriva COVID-19 folosite în acest moment în România sunt autorizate în Uniunea Europeană, au fost evaluate din punctul de vedere al siguranței și eficacității, au fost testate în laborator pe animale și au încheiat studiile clinice de fază 1, 2 și 3.

Citește fact-checking-ul integral aici.

Inteligența artificială produce știri false nedetectabile

Informațiile înșelătoare sau false răspândite prin intermediul sistemelor de inteligență artificială (IA) au efecte negative. În anumite domenii critice, precum securitatea cibernetică, siguranța publică sau sănătatea, efectele unor astfel de informații sunt majore. De exemplu, în domeniul sănătății, expunerea la conținut înșelător sau fals are drept efect informarea eronată, deficitară a personalului medical care, ulterior, poate furniza sfaturi medicale incorecte pacienților, acest lucru având potențialul de a pune în pericol viața oamenilor.

Un studiu recent analizează impactul răspândirii informațiilor false create prin intermediul inteligenței artificiale în comunitățile medicale și cele specializate în securitate cibernetică. Folosind anumite modele de inteligență artificială, au fost generate știri false care pot trece cu ușurință neobservate de experții în securitate cibernetică. Acest rezultat confirmă faptul că, dincolo de rolul benefic al inteligenței artificiale în procesul de fact-checking (cu ajutorul IA, se poate face fact-checking rapid și la scară largă), tehnologiile avansate care folosesc inteligența artificială pot fi adeseori exploatate cu intenția de a face rău, mai exact de a amplifica știri și informații false. Astfel, asistăm la o veritabilă „cursă a înarmării” – cei care pun în circulație diferite forme de dezinformare dezvoltă metode și mai bune de a le crea, ca răspuns la tehnologiile  automatizate de detecție rapidă.

Citește mai mult:
bbc.com – ‘Dangerous’ AI offers to write fake news
wsj.com – Readers Beware: AI Has Learned to Create Fake News Stories
techcrunch.com – To detect fake news, this AI first learned to write it

Un spațiu digital mai sigur: sfaturi pentru părinți

Copiii din ziua de astăzi sunt în permanență conectați la spațiul digital, de aceea, fiecare familie ar trebui să fie preocupată de siguranța navigării în acest spațiu care poate ascunde, de multe ori, reale pericole precum cyberbullying-ul sau expunerea la un conținut neadecvat vârstei. În acest context, prezentăm câteva sfaturi utile pentru părinții care vor să se asigure că „locuința” lor digitală este una sigură. În primul rând, este recomandat să le sugerați copiilor să citească și să înțeleagă politicile de protecție și securitate a datelor personale în mediul online. De asemenea, este util să faceți backup datelor importante în mod regulat și să îi instruiți și pe copii să facă acest lucru. În plus, este recomandat să vă asigurați că aveți o conexiune sigură de internet (o modalitate bună este să alegeți o rețea tip VPN), prin care să vă puteți proteja familia de un eventual atac cibernetic. Nu în ultimul rând, este util să folosiți programe de monitorizare a activității copiilor pe internet (de exemplu, prin limitarea accesului la anumite tipuri de conținut cu potențial dăunător sau chiar limitarea timpului petrecut în fața ecranelor), să instalați un sistem de aplicații dedicate securității cibernetice și, dacă aveți suspiciunea că un membru al familiei dumneavoastră este urmărit sau atacat de vreun hacker, să apelați la ajutor specializat.

Vezi mai mult:
eurocomunicare.ro – Cum să ne protejăm copiii pe internet?
kaspersky.com – Internet Safety for Children: Tips to Keep Kids Safe Online

Supercalculatorul Meluxina și deceniul digital al Uniunii Europene

Uniunea Europeană produce încă un supercalculator, inaugurat recent în Luxemburg. Supranumit Meluxina, acesta este printre cele mai puternice din blocul comunitar, clasându-se printre primele 30 din lume. Capacitatea sa fantastică de a procesa zece mii de milioane de miliarde de operațiuni pe secundă va sprijini UE în „deceniul digital” – declarat astfel de către Comisia Europeană, odată cu lansarea programului Europa Digitală. Supercomputerul va servi atât sectorul public, cât și pe cel privat, în special întreprinderile mici și mijlocii ce nu dispun de resursele necesare pentru a deține o astfel de tehnologie. Printre domeniile în care va acționa Meluxina, se numără cercetarea științifică, economia, inteligența artificială, lupta împotriva schimbărilor climatice, bioingineria și previziunile meteorologice.

Citește mai mult:
digital-strategy.ec.europa.eu – The Digital Europe Programme

Legea cu privire la rețelele 5G a fost promulgată

Legea privind măsurile referitoare la infrastructuri informatice și de comunicații de interes național și condițiile implementării 5G a fost adoptată luni, 7 iunie, de către Senat și promulgată vineri, 11 iunie, de către Președintele Klaus Iohannis. Scopul acestei legi este adoptarea unor măsuri privind autorizarea producătorilor de tehnologii, echipamente și programe software utilizate în cadrul infrastructurilor informatice şi de comunicaţii de interes naţional, precum şi în reţelele de comunicaţii electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice de tip 5G, pentru a preveni și elimina riscurile, amenințările și vulnerabilitățile la adresa securității naționale. Astfel, furnizorii autorizați de rețele și comunicații electronice care nu vor utiliza tehnologii, echipamente și programe software în rețele 5G de la producători autorizați riscă să fie amendați cu un procent cuprins între 1 și 5% din cifra de afaceri.

Citește mai mult:
caleaeuropeana.ro – Senatul a aprobat legea privind rețelele 5G, care urmează a fi promulgată de Klaus Iohannis: Vor fi acceptate echipamente și soft-uri doar de la producători avizați de CSAT

Summitul G7: recuperarea post-pandemie, schimbările climatice și amenințarea economică a Chinei

Liderii Grupului G7 s-au reunit pentru trei zile în Marea Britanie, pentru a discuta cele mai importante subiecte de pe agenda mondială. Discuțiile s-au axat pe recuperarea post-pandemie, crearea unui sistem global de sănătate mai puternic, care să prevină viitoare pandemii și asigurarea accesului la vaccin țărilor în curs de dezvoltare. De asemenea, liderii au decis adoptarea unui plan masiv de investiţii destinat ţărilor aflate în dezvoltare. Planul ar urma să reducă influența economică și militară a Chinei în anumite regiuni ale lumii. Grupul celor Șapte a semnalat și comportamentul destabilizator al Rusiei, care a fost îndemnată să înceteze represiunile sistematice împotriva societății civile şi a media independente. În ultima zi a discuțiilor, Grupul G7 s-a angajat să majoreze contribuțiile financiare pentru combaterea schimbărilor climatice și să definească măsuri mai clare pentru a reduce emisiile de carbon.

Citește mai mult:
reuters.com – More needed: G7 nations agree to boost climate finance
euronews.com – Build Back Better World’: G7 leaders back developing world spending plan to rival China 

Bosch deschide o nouă fabrică de cip-uri în Germania

Bosch duce producția de cip-uri la un alt nivel, deschizând o nouă fabrică în Dresden, Germania. Fabrica va fi principalul punct de producție în procesul de fabricație a semiconductorilor. Wafer-urile vor avea 300 de milimetri, reprezentând o producție mai avansată față de wafer-urile de 150 sau 200 de milimetri, produse de Bosch la fabrica din Reutlingen, Germania. Principiul de funcționare al fabricii este denumit „AIoT”, care se referă la îmbinarea inteligenței artificiale cu „Internet of Things”, denumind astfel un sistem unic, complet conectat și axat pe date. Potrivit lui Jens Fabrowsky, vicepreședintele executiv al Automobile Electronics din cadrul Robert Bosch GmbH, realizarea unui cip semiconductor durează peste 20 de săptămâni și include 600 de pași individuali.

Citește mai mult:
techcrunch.com – Bosch opens $1.2 billion chip plant in Germany
i-micronews.com – 300mm fabs, a new dream for the power electronics manufacturers

#CursaÎnarmăriiCuInteligențăArtificială

„O cursă a înarmării cu Inteligență Artificială este în plină desfășurare. […] Ne aflăm chiar în mijlocul ei. Aceasta este realitatea căreia trebuie să îi facem față.” – Heiko Maas, Ministrul german al Afacerilor Externe, în noul documentar DW, ”Future Wars — and How to Prevent Them”.

Conferința privind viitorul Europei

Pe 19 iunie, la Strasbourg, va avea loc prima sesiune plenară a conferinței dedicată viitorului Europei. Conferința, ce va găzdui factorii de decizie ale principalelor instituții europene, va fi precedată de un eveniment destinat cetățenilor europeni, a căror precizări vor influența dezbaterea în plen.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *