Newsletterul ANTI-FAKE (6-13 septembrie 2021)

Afirmații eronate cu privire la rata de vindecare în urma COVID-19

În spațiul online, numeroase articole sau postări pe rețelele sociale susțin că „rata de supraviețuire/vindecare a persoanelor infectate cu COVID-19 este de 99,7% – 99,9%, în timp ce rata de mortalitate ar fi 0,3% sau chiar 0,1%”. În prezent, atât rata de supraviețuire, cât și rata de mortalitate în urma contractării COVID-19 sunt imprecise și greu de estimat. De obicei, acești indicatori sunt calculați pentru un interval mai mare de timp și după încheierea unei pandemii. În România, datele preliminare estimează o rată a mortalității în jurul cifrei de 3%, însă riscul de deces poate crește semnificativ în funcție de factori precum vârsta, starea de sănătate sau statutul de vaccinare al unei persoane.

De la începutul pandemiei de COVID-19, în spațiul online au circulat periodic diverse afirmații care susțineau că „99,9/99,97% dintre persoanele infectate se recuperează” sau că „infecția cu SARS-CoV-2 ar avea mortalitate redusă de doar 0,1%/0,3 sau 0,01%”. Aceste interpretări eronate încearcă să subevalueze severitatea COVID-19 sau să pună la îndoială necesitatea vaccinării împotriva COVID-19. În prezent, unele date cu privire la pandemia de COVID-19 sunt dificile de estimat, în special, rata de supraviețuire sau mortalitate. De obicei, acești indicatori sunt calculați după încheierea unei pandemii, pe un interval mai mare timp.

Citește fact-checking-ul integral aici.

„Am văzut cu ochii mei”: fake-urile video sunt mai convingătoare

Oamenii sunt mai predispuși să cadă în capcana fake news, atunci când acestea sunt produse în format video, în comparație cu variantele scrise sau audio ale aceluiași conținut. Potrivit unui nou studiu,  58% dintre participanții care au vizionat un clip video fake distribuit pe WhatsApp au crezut că acesta este credibil, comparativ cu 48% în cazul formatului audio și 33% în cazul formatului text. Credibilitatea clipurilor video sporește atunci când nu suntem familiarizați cu subiectul. În plus, utilizatorii distribuie mai frecvent clipuri video fake, față de mesajele scrise sau înregistrate audio.

  1. Sundar, unul dintre autorii cercetării, a explicat care sunt mecanismele psihologice: „În cazul unui text scris, trebuie să îți folosești imaginația pentru a te transpune în situația descrisă. În cazul clipurilor video, experiența este mult mai directă. O vezi și o simți.” În plus, formatul video este mai ușor de procesat (așa-numita fluență cognitivă) și este evaluat printr-un proces superficial, în locul unuia analitic. Datele de cercetare ar trebui să ne îngrijoreze, ținând cont de cât de mult s-a perfecționat tehnologia deepfakes (algoritmi care permit crearea de clipuri video 100% artificiale).

Citește mai mult:

https://edition.cnn.com/Is that video real?

https://www.media.mit.edu/Detect DeepFakes: How to counteract misinformation created by AI

 

Mai bine să previi decât să combați

Atât experții în comunicare medicală, cât și organizațiile de fact-checking, depun eforturi constante pentru a combate dezinformarea în contextul pandemiei de COVID-19. Totuși, potrivit unui articol recent, este bine să acționăm înainte ca răul social să fie făcut. Comunicarea preventivă îi ajută pe oameni să devină conștienți de existența unor teme care se repetă și care sunt adesea exploatate în majoritatea campaniilor de dezinformare legate de COVID-19. Câteva exemple de astfel de teme recurente, ce conțin afirmații care nu pot fi dovedite științific, fac trimitere la originea artificială a virusului SARS-CoV-2, la ideea că vaccinurile anti-COVID-19 sunt periculoase sau la planurile ascunse ale unor entități publice care doresc să profite de pe urma pandemiei.

Cunoscută sub denumirea de prebunking, această abordare se bazează pe fenomenul de inoculare psihologică. Practic, oamenii sunt expuși, în mod controlat, unor „doze” scăzute de conținut înșelător pe teme legate de pandemia de COVID-19. Acest conținut este demontat cu argumente factuale; astfel, oamenii învață cum să recunoască narațiunile înșelătoare și cum să reacționeze la ele dacă le întâlnesc ulterior. Comparativ cu metodele de combatere reactivă a dezinformării (debunking), există două avantaje principale ale tacticilor de prebunking. În primul rând, aceste tactici permit contracararea mai multor teme concomitent, iar în al doilea rând, intervențiile de tip prebunking pot fi pregătite și eșalonate în timp, nefiind dependente de evoluții de moment în planul dezinformării.

Citește mai mult:

firstdraftnews.orgA guide to prebunking: a promising way to inoculate against misinformation

medium.comCan “Inoculation” Build Broad-Based Resistance to Misinformation?

Algoritmul care poate identifica modificările cerebrale pre-Alzheimer

La nivel mondial, Alzheimer este principala cauză a demenței în aproximativ 70% dintre cazuri. Astfel, un nou sistem dezvoltat cu scopul detectării potențialilor indicatori ai acestei boli a înregistrat o precizie de 99%. Rezultatele au fost colectate în urma unei investigații fMRI (imagistică prin rezonanță magnetică funcțională) realizată pe 138 de persoane, algoritmii oferind rezultate mai concrete în ceea ce privește acuratețea și senzitivitatea decât metodele deja existente. Algoritmul poate distinge semnale de afectare cognitivă ușoară (MCI), care, de obicei nu este anticipată prin simptome fizice observabile. Utilizarea Inteligenței Artificiale în procesul de depistare a Alzheimerului înseamnă un tratament mai timpuriu. Odată ce software-ul depistează potențialele cazuri, specialiștii le pot analiza și confirma. Modelul prezentat, deși se bazează pe rețeaua neuronală ResNet18 existentă, împarte scanările cerebrale în șase categorii, de la manifestări sănătoase la manifestări complete ale bolii Alzheimer. Pentru a antrena și valida modelul în scopul atingerii unor rate de precizie ridicate au fost utilizate peste 78.000 de scanări fMRI, cercetătorii dorind ca modelul realizat să poată fi utilizat pentru a dezvolta un software care să includă și alte date ca: vârsta și tensiunea arterială.

Citește mai mult:

https://www.sciencealert.com/new-algorithm-predict-alzheimer-s-from-brain-images-with-99-percent-accuracy

#DincoloDeSiliconValley

Pe măsură ce giganții tehnologici din SUA fac tranziția de la statutul de actori care o impun o nouă paradigmă la cel de actori consacrați, o altă generație de companii de pe glob contestă statutul dominant […]. De la giganții internetului din China și start-up-urile din Nigeria, până la dezbaterile privind politicile publice din UE, toate bătăliile principale pe zona de tehnologie au loc în afara Regiunii Golfului San Francisco. –  ”Beyond Silicon Valley”, analiză a publicației Quartz

Cea mai mare instalație de captare a dioxidului de carbon din aer

De miercuri, 8 septembrie, în Islanda a început funcționarea celei mai mari instalații de captare a dioxidului de carbon din aer. Start-up-ul elveţian, Climeworks AG, specializat în captarea dioxidului de carbon direct din aer și firma islandeză de depozitare a carbonului, Carbfix, au încheiat un parteneriat ce are ca scop realizarea unei instalații care să capteze până la 4.000 de tone de CO2 pe an. Uzina Orca extrage dioxidul de carbon care, mai apoi, este amestecat cu apă şi injectat în subteran unde se transformă în rocă. Procesul este unul costisitor, însă are ca scop reducerea amprentei de carbon.

Citește mai mult:

https://www.euractiv.com/section/climate-environment/news/worlds-largest-plant-capturing-carbon-from-air-starts-in-iceland/?utm_source=piano&utm_medium=email&utm_campaign=9707&pnespid=17Rr9aNUHQKNxxrMRHCfdo1NxD5fwYijxk6QCej75w

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *