Newsletterul ANTI-FAKE (5 – 12 iulie 2021)

Principii de bază pentru o infosferă sănătoasă

Infosfera – ecosistemul informațional digital – suferă de pe urma unor deficiențe care ne împiedică să navigăm într-un mod benefic și echilibrat. GLOBSEC, un think-tank dedicat cultivării securității și prosperității europene, a înființat Alianța pentru o infosferă sănătoasă și a propus zece Principii transatlantice pentru creșterea rezilienței.

Aproximativ jumătate dintre principii vizează cadrul de reglementare al spațiului digital. În concordanță cu măsurile propuse la nivelul Uniunii Europene, GLOBSEC militează pentru verificarea și supravegherea modului de funcționare a serviciilor digitale, inclusiv audituri obligatorii și o mai mare transparență a operațiunilor algoritmice. Sunt esențiale următoarele măsuri: responsabilizarea tuturor părților implicate pentru consolidarea unui mediu de comunicare online democratic și sigur, limitarea amplificării algoritmice a dezinformării, utilizarea într-o manieră etică a Inteligenței Artificiale și eliminarea monopolului giganților digitali. Important este ca aceste reglementări să fie formulate în timp real, să fie standardizate și proporționale.

Celelalte principii vizează siguranța utilizatorilor de internet, atunci când navighează prin infosferă: dreptul de a lua decizii privind utilizarea datelor personale, inclusiv privind practicile de microtargeting  ale companiilor și partajarea datelor către terți, cultivarea abilității acestora de a folosi media digitale în mod avizat prin intervenții de alfabetizare media și, nu în ultimul rând, creșterea implicării societății civile. Guvernele și companiile tehnologice trebuie să facă mai mult pentru a crea condițiile pentru o participare echitabilă a societății civile la procesele deliberative și pentru a obține mai mult acces la datele relevante.

Al zecelea principiu este unul transversal, care vizează interdependențele din spațiul digital. Aceste interdependențe unesc cele două maluri ale Atlanticului într-un câmp al problemelor comune, care necesită soluții comune.

Citește mai mult:

org – Platforms and Ecosystems: Enabling the Digital Economy

Afirmații trunchiate, la baza unor narațiuni conspiraționiste despre vaccinuri

În spațiul online (Facebook, Facebook messenger, WhatsApp), circulă mai multe postări și fotografii cu prima pagină a unui ziar în care apare un articol în limba engleză despre „depopularea prin vaccinarea forțată pusă la cale de Bill Gates”. În aceste postări/ mesaje WhatsApp se arată că articolul a apărut în 2011, ceea ce este prezentat ca o dovadă că „a prezis pandemia și planul lui Bill Gates de reducere a populației”. Potrivit organizațiilor internaționale de fact-checking, fotografia este autentică. Numai că articolul a apărut într-o ediție tipărită din 2011 a unui tabloid irlandez cunoscut pentru publicarea sistematică a conspirațiilor și a conținutului înșelător, iar declarația lui Bill Gates (despre beneficiile vaccinării și reducerea mortalității în rândurile copiilor) a fost scoasă din context pentru a susține în mod fals narațiunile că „vaccinurile vor reduce populația lumii” și că pandemia de COVID-19 a fost una special planificată (este o plandemie) pentru a introduce agenda vaccinării forțate și a reducerii forțate a populației.

Citește articolul complet aici.

Campania Pause – un succes în limitarea dezinformării

Campania Pause, derulată de ONU, care încurajează consumatorii de știri să se oprească pentru a verifica acuratețea unei informații înainte de a o distribui pe rețelele sociale, s-a dovedit a fi una de succes. Datele de cercetare arată că acțiunea de a face o pauză înainte de a da share dă ocazia utilizatorilor de social media să evalueze în mod critic originea, credibilitatea, relevanța și acuratețea unei informații, ceea ce reduce semnificativ tendința de a distribui informații false. Campania Pause a fost lansată în cadrul inițiativei Verified a ONU, care încurajează consumatorii de știri să devină mai critici atunci când sunt expuși unei informații noi, cu scopul de a limita răspândirea dezinformării online în contextul pandemiei de COVID-19. Obiectivele campaniei sunt cu atât mai importante cu cât există dovezi care susțin că un comportament precaut și responsabil în mediul online, manifestat prin acțiuni relativ simple, cum este aceea de a medita asupra originii și acurateței unei știri înainte de a da share, este necesar mai ales în actualul ecosistem informațional, când este tot mai dificil de făcut distincția între ce este adevărat și ce este fals.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, în primele trei luni ale anului 2020, aproximativ 6.000 de persoane au fost spitalizate din cauza faptului că au dat crezare informațiilor înșelătoare sau false despre pandemia de COVID-19. În acest context, campania Pause, care a ajuns la aproximativ un miliard de oameni din întreaga lume în 2020, își dublează eforturile de a îi determina pe aceștia să distribuie informații în mediul online într-un mod responsabil.

Citește mai mult:

un.orgPause before sharing, to help stop viral spread of COVID-19 misinformation

globalcitizen.orgHere’s Why It’s so Important to ‘Pledge to Pause’ and Stop Online Misinformation Spreading

Prebunking: o metodă eficientă de combatere a dezinformării

O metodă eficientă de combatere a dezinformării este cea cunoscută sub numele de prebunking. Aceasta se referă, metaforic vorbind, la acțiunea de a le inocula oamenilor o anumită „doză de dezinformare” înainte ca ei să fie expuși propriu-zis la aceasta, pentru a îi determina să dezvolte o serie de „anticorpi” care să îi ajute în momentul în care sunt efectiv expuși unor informații false. Practic, dacă sunt expuși unui conținut înșelător și li se explică pericolele asociate acestuia, oamenii învață cum să reacționeze în fața unui astfel de conținut pe care l-ar putea întâlni cu altă ocazie. Un exemplu elocvent în care se utilizează această tehnică este Bad News, dezvoltat sub forma unui joc care simulează un feed de social media obișnuit, cu scopul de a îi învăța pe participanți să facă distincția între știri reale și false despre subiecte precum schimbările climatice sau criza refugiaților din Europa. Jocul a fost jucat de peste un milion de oameni din toată lumea, iar cercetările arată faptul că o singură trecere prin joc poate spori capacitatea participanților de a identifica informațiile false pe care le întâlnesc cu alte ocazii, dar că efectul de inoculare scade după aproximativ două luni. O metodă similară de prebunking este GoViral!, care și-a dovedit eficacitatea în combaterea dezinformării în contextul pandemiei COVID-19.

Citește mai mult:

orgA New Way to Inoculate People Against Misinformation

hks.harvard.eduPrebunking interventions based on “inoculation” theory can reduce susceptibility to misinformation across cultures

Giganții tehnologiei, adevărate puteri economice

În ultimii ani, valoarea de piață a marilor companii tehnologice a crescut considerabil, devenind tot mai greu să evaluăm influența pe care o exercită asupra lumii. Pentru a simplifica, echipa MacKeeper a publicat un studiu ce compara capitalizarea de piață a giganților tehnologici cu cele mai mari puteri economice. În topul clasamentului se află compania Apple, valorând aproximativ 2,100 miliarde de dolari. Dacă această sumă ar fi PIB-ul unei tari, Apple ar fi a opta economie a lumii. Evaluată la 1,900 miliarde de dolari, Microsoft ar domina puteri precum Brazilia, Canada, Rusia sau Coreea de Sud. Cea mai rapidă creștere aparține însă companiei Amazon, care și-a dublat valoarea de piață ca urmare a succesului din timpul pandemiei. Evaluată la 1,700 miliarde, Amazon se află peste 92% din PIB-urile lumii, inclusiv România (250 miliarde de dolari).

Citește mai mult:

BBC.com – Amazon hopes pandemic habits stick after profits triple

CNBC.com – Apple bull expects iPhone maker to hit $3 trillion market cap in 2022

Reuters.com – Lack of rules leaves experts puzzled about data ownership after death

Schimbările climatice nu sunt percepute de români drept o problemă foarte gravă

Rezultatele ultimului Eurobarometru arată că cetățenii europeni consideră schimbările climatice cea mai gravă problemă cu care se confruntă lumea. Nouă din zece persoane chestionate consideră că schimbările climatice sunt o problemă gravă (93%), iar opt din zece (78%) consideră că problema este foarte gravă. Pentru România, doar unul din zece respondenți (7%) consideră schimbările climatice o problemă gravă cu care se confruntă întreaga lume. Față de țări ca Suedia (74%) și Danemarca (70%), unde schimbările climatice sunt cel mai menționat subiect, România se află de cealaltă parte a baricadei, problema fiind cel mai puțin menționată (26%). Subiectele pe care se pune accent în cazul țării noastre sunt: răspândirea bolilor infecțioase și situația economică, ambele cu un procent de 54%. De asemenea, problemele de sănătate cauzate de poluare au înregistrat un procent considerabil pentru România (37%). Conform unei analize pe termen lung, din 2015 și până în prezent, sentimentul că schimbările climatice sunt o problemă foarte gravă a câștigat teren în 23 de state membre ale UE, însă a pierdut teren în trei țări, printre care și România (66%, -8). De asemenea, pentru România, doar 31% dintre respondenți declară că au demarat acțiuni de combatere a schimbărilor climatice și doar 26% se simt personal responsabili pentru aceste schimbări.

Citește mai mult:

eu https://europa.eu/eurobarometer/surveys/detail/2273

O nouă alianță în Parlamentul European?

Liderii partidelor de dreapta din 16 țări ale UE au anunțat formarea unei alianțe în Parlamentul European și semnarea unui document prin care vor solicita „reformarea UE”. Printre semnatari se numără Marine Le Pen (Franța), Viktor Orban (Ungaria), Matteo Salvini (Italia) și partide din Bulgaria, Austria, Grecia, inclusiv România. Liderii semnatari au declarat că se opun „transformării instituțiilor europene în organisme care au prioritate față de instituțiile constituționale naționale” și consideră că documentul va pune bazele unei cooperări a națiunilor europene care „ar trebui să se bazeze pe tradiție, respectul pentru cultura și istoria statelor europene”. În cazul unificării oficiale, alianța ar putea număra circa 150 de deputați și ar deveni al doilea grup politic din Parlamentul European. În septembrie, la Varșovia, liderii semnatari se vor întâlni în cadrul unei conferințe.

Citește mai mult:

frLe Pen, Orban, Salvini sign declaration to launch far-right European alliance

euOrbán, Le Pen, Salvini join forces to blast EU integration

UE: Mesajele private vor putea fi scanate pentru a identifica abuzul asupra minorilor

Una dintre cele mai urgente probleme ce afectează Europa, cea a abuzului sexual asupra minorilor, este reglementată printr-o nouă lege adoptată de Parlamentul European. Aceasta este o măsură temporară ce le va permite companiilor de tehnologie să monitorizeze mesajele interpersonale pentru a identifica și raporta cazuri de abuz. Aproape 4 milioane de imagini și videoclipuri denotând abuzul asupra minorilor au fost raportate în ultimul an, în timp ce doar 1.500 de conversații dintre un „prădător sexual“ și un copil au fost dezvăluite în același interval. Din păcate, acest tip de activitate criminală s-a întețit în timpul pandemiei. Scanarea conversațiilor private se va face prin programe automate de recunoaștere cu inteligență artificială, dar cu îndrumare umană. Bineînțeles, schimbarea a stârnit controverse din cauza caracterului invaziv și al potențialului de eroare, conform criticilor.

 Citește mai mult:

#DeclinulAtențieiDigitale

În 2020, oamenii au stat lipiți de ecrane. În prezent, companiile de tehnologie se tem că vor pierde acest engagement. O analiză The Economist titrează: ”Pe măsură ce restricțiile se ridică, organizațiile media se pregătesc pentru declinul atenției”.

Indexul de normalitate lansat de The Economist

The Economist prezintă noul index de normalitate apărut în urma dorinței colective de revenire la situația pre-pandemică. Acesta urmărește zborurile, traficul și tendința de consum din 50 de țări, reprezentând 76% din populația totală. În prezent, indexul aproape și-a dublat nivelul (66) față de aprilie 2020.

Citește mai mult:

Economist.com https://www.economist.com/graphic-detail/tracking-the-return-to-normalcy-after-covid-19

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *