Newsletterul ANTI-FAKE (4-11 ianuarie 2021)

În jurul persoanei lui Donald Trump s-a țesut, în timp, o întreagă rețea de surse, canale și mesaje care au dezinformat până în punctul în care au construit o realitate alternativă. Luarea cu asalt a Capitolului de către susținătorii președintelui Trump este doar apogeul unui proces care s-a insinuat treptat, dar ferm, în societatea americană.Devine de netăgăduit capacitatea dezinformării amplificate prin mijloace algoritmice de a cultiva în rândul persoanelor susceptibile un spirit anti-autoritate (inclusiv autoritatea specialiștilor din diverse domenii), de relativizare a adevărului/faptului obiectiv, de respingere a căii de mijloc și de radicalizare a opiniei. Mai mult, evenimentele săptămânii care s-au încheiat au consacrat rolul sistemic al platformelor digitale ca infrastructură de comunicare inseparabilă de mersul vieții sociale. Decizia de a suspenda, pe perioadă nedeterminată (Facebook) sau definitiv (Twitter), conturile lui Donald Trump reprezintă recunoașterea faptului că platformele digitale, deși afaceri private, trebuie să ia decizii în numele interesului public. Urmărirea binelui comun, până de curând apanajul exclusiv al instituțiilor statului, a devenit o exigență pe care cetățenii și autoritățile o dezvoltă în raport cu activitatea platformelor și un argument pentru crearea unui cadru dinamic de co-reglementare.

Nu în ultimul rând, cenzurarea președintelui, mai vehementă decât în orice altă ocazie,  demonstrează că libertatea de exprimare trebuie să aibă limite, atunci când se bazează pe falsuri, jumătăți de adevăr și conspirații exotice și, pe cale de consecință, atunci când aruncă în haos procesele democratice. În lumina acestor revelații, vom asista în viitorul apropiat la o reglementare mai asiduă a spațiului digital, membrii Parlamentului European militând deja pentru prevederi mai dure. Să nu ne amăgim. „Aerul” digital pe care îl respirăm va rămâne poluat și după plecarea lui Donald Trump de la Casa Albă. Indiferent de tabăra din care fac parte, actorii motivați de scopuri strategice sau ideologice vor acționa și de acum încolo, folosindu-se de precedentele create (instrumente și tehnici) și producând daune sociale considerabile.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește infodemia ca fiind „o supraabundenţă de informaţii – unele corecte, altele nu – care îngreunează accesul oamenilor la surse de încredere tocmai când au mai multă nevoie de ele”. Astfel, pentru o bună gestionare a infodemiei COVID-19, OMS propune câteva acțiuni concrete pe care oamenii să le aibă în vedere:
1. să verifice sursa care transmite informațiile;
2. să citească informațiile în profunzime, dincolo de titlu (care, de multe ori, poate avea o tentă senzațională);
3. să verifice dacă există date despre autorul care transmite informațiile;
4. să verifice informațiile contextuale (de exemplu, data publicării unei știri);
5. să analizeze dacă există dovezi care să justifice anumite informații;
6. să analizeze în ce măsură sunt ei înșiși părtinitori (și dacă propriile lor convingeri pot afecta ceea ce ei evaluează ca fiind de încredere sau nu);
7. să consulte informațiile puse la dispoziție de organizațiile care realizează fact-checking.
În prezent, se întreprind eforturi semnificative de gestionare a infodemiei în contextul vaccinării împotriva COVID-19.Citește mai mult:
theguardian.com – „Misinformation ‘superspreaders’: Covid vaccine falsehoods still thriving on Facebook and Instagram”
politico.com – „Misinformation about the vaccine could be worse than disinformation about the elections”

Autopsia infirmă că decesul ar fi avut loc în urma vaccinului
În primele zile ale acestui an, câteva publicații online internaționale au publicat o știre despre moartea unei asistente medicale din Portugalia, la două zile după ce i-ar fi fost administrat vaccinul BioNtech/Pfizer. Investigațiile realizate de organizațiile internaționale de fack-checking au arătat că persoana decedată nu era asistent medical, ci asistent operațional și că nu au fost găsite dovezi clare dacă marca vaccinului a fost BioNTech/Pfizer. Ulterior, pe baza rezultatelor autopsiei medico-legale, guvernul portughez a declarat că nu există legătură între administrarea vaccinului și moartea respectivei persoane. Această situație ilustrează eroarea logică denumită „succesiunea implică legătura cauzală” (post hoc ergo propter hoc).

Citește mai mult:
firstdraftnews.org – Vaccine trials are leaving misinformation in their wake
theconversation.com – Misinformation on social media fuels vaccine hesitancy: a global study shows the link

Ideea de asistent digital se vehiculează de multă vreme, iar tehnologia a evoluat constant. Alexa, Siri, Cortana și Google Assistant sunt cei mai populari asistenți. Pentru a îmbunătăți funcționalitatea acestora, un grup de cercetători afiliați companiei Uber și Universității Carnegie Mellon au dezvoltat un model de machine learning care folosește un limbaj „sociabil”. Mai exact, aceștia au dorit să creeze un model politicos, care menține buna dispoziție în discuție. Politețea și pozitivitatea determină succesul în customer service – a fost observația de la care au plecat cercetătorii. Deși nu au reușit să demonstreze o relație între modul în care noul model se adresa clienților și succesul de a-i convinge și mulțumi, studiul rămâne relevant. Oamenii de știință susțin că modelul de asistență poate fi totuși folosit. Acesta le poate sugera angajaților din servicii răspunsuri prompte și adecvate pentru clienți.Citește mai mult:
oracle.com – Ce este machine learning?

forbes.com – AI Stats News: 86% Of Consumers Prefer Humans To Chatbots

În urma discuțiilor avute cu sindicaliștii din învățământ și reprezentanții organizațiilor din domeniu, Sorin Cîmpeanu, ministrul educației, a declarat că anularea sau decalarea examenelor naționale din acest an nu reprezintă o soluție validă. Examenele naționale se vor derula la datele stabilite, cu prezență fizică şi pe o tematică adaptată la ceea ce s-a predat şi la ceea ce a asimilat elevul. Ministrul se așteaptă ca bugetul alocat Educației în anul 2021 să fie mai mare decât bugetul anului 2020.Citește mai mult:
edupedu.ro – Ministrul Educației: Examenele nu vor fi decalate sau anulate

2020, anul recordurilor în investiții imobiliare și de artă

Citește mai mult:
cnbc.com – China’s investment deal with the EU has raised 3 big concerns in Europe
reuters.com – EU agrees investment deal with China to rebalance ties

Elon Musk: bogăția și sărăcia în pandemie

Având în vedere faptul că fenomenul dezinformării digitale este unul global, cercetătorii sunt din ce în ce mai preocupați să identifice unele soluții care ar putea reduce din amploarea acestuia. Una dintre acestea, care ar putea avea ca efect reducerea răspândirii de conținut înșelător/ fals, este aceea de a evita orice tip de engagement (like, share etc.) cu acel conținut. Dacă utilizatorii interacționează (chiar și pentru a-l combate) cu un conținut despre care nu știu sigur cât este de credibil, atunci cresc șansele ca acel conținut să devină viral și convingător (expunerea repetată la un mesaj înșelător are drept efect credibilizarea acestuia). Așadar, atunci când întâlnește informații înșelătoare/ false, cel mai bun lucru pe care un utilizator de social media îl poate face este acela de a evita, în totalitate, interacțiunea cu acele informații.

Citește mai mult:
restresearch.ac.uk – „Why Do People Share Disinformation On Social Media?”
scientificamerican.com – „Information Overload Helps Fake News Spread, and Social Media Knows It”
news.usc.edu – „How Americans can help stop fake news”

„Comunitatea globală trebuie să acționeze rapid și cu forță pentru a se asigura că datoriile acumulate recent nu vor fi urmate de crize financiare în lanț. Economiile în curs de dezvoltare nu își pot permite să piardă încă un deceniu.” – declarația Vicepreședintelui pentru creștere echitabilă, finanțe și instituții al Băncii Mondiale, Ayhan Kose

După un an dificil și plin de provocări, se așteaptă o perioadă dominată de misiunea complexă a UE privind vaccinarea și de eforturile de relansare a economiei în urma pandemiei de COVID-19. Anul 2021 va fi decisiv atât pentru politicile de mediu, cât și pentru conturarea viitorului digital al statelor membre, iar încheierea negocierilor asupra acordului post-Brexit vor marca o nouă etapă a relațiilor dintre UE și Marea Britanie.

Citește mai mult:
forbes.com – Power Plays, Inequality And Big Tech: Europe’s 2021 Challenges Have Already Started