Newsletterul ANTI-FAKE (31 mai – 7 iunie 2021)

Un paradox: nu avem încredere în platformele sociale, dar le folosim intens

Un raport publicat de către Reuters Institute for Journalism arată un paradox interesant: faptul că respondenții tind să utilizeze platformele digitale ca sursă de știri despre COVID-19 în aceeași măsură în care recurg la sursele clasice de știri, deși sunt conștienți că informațiile din mediul digital au o credibilitate limitată. Cercetarea, efectuată în aprilie 2021 în Argentina, Brazilia, Germania, Japonia, Coreea de Sud, Spania, Regatul Unit, și Statele Unite a analizat aspecte legate de obiceiurile de informare despre COVID-19.

În cadrul sondajului, cetățenii declară că se orientează spre surse de informare legitime și credibile: structurile profesionale de știri, oamenii de știință, medicii și specialiștii în sănătate, organizațiile guvernamentale din domeniul sănătății și guvernul național. Acestea reprezintă sursa principală de informație în toate țările menționate (cu excepția Braziliei), cu procente care variază de la 36% în SUA, la  77% în Coreea de Sud.

Un aspect îngrijorător este legat de rolul platformelor digitale. Combinate, rețelele sociale, platformele video și aplicațiile de mesagerie privată sunt aproape la fel de folosite pentru informare precum structurile profesionale de știri. În Brazilia, Germania, Coreea de Sud și SUA, chiar le surclasează pe acestea din urmă. În mod paradoxal, consumul de știri pe platformele digitale se cuplează cu o relativă neîncredere în acestea din urmă. În medie, diferența de credibilitate dintre sursele clasice de știri și platformele digitale este semnificativă: 28 de puncte procentuale în cazul serviciilor de mesagerie privată, 25 de puncte procentuale în cazul rețelelor sociale, și 22 de puncte procentuale în cazul platformelor video.

O explicație a paradoxului de care vorbim constă în faptul că aceste platforme sunt „la îndemână” (informația este ușor de accesat și de procesat cognitiv) și sunt gândite în moduri care să ne mențină permanent atenția. Din nefericire, aceste caracteristici sunt aceleași care facilitiează viralizarea conținutului înșelător și ne fac vulnerabili în fața dezinformării.

Citește mai mult:
ipsos.com – COVID-19 one year on: Global public loses confidence in institutions

Mii de utilizatori pe rețelele sociale au distribuit un clip în care o persoană ce pretinde a fi William Montague al III-lea susține un discurs despre persoanele înstărite care „controlează banii, masele și viața”, în timp ce „oamenii obișnuiți sunt înrobiți” și își pierd locurile de muncă. Postările nu precizează mai multe detalii despre contextul clipului, iar din informațiile prezentate se subînțelege că personajul prezentat ar fi o persoană reală care relatează, cu „cinism” şi „sânge rece” „adevărul” despre „oculta mondială” şi despre „intenţiile sale malefice”.

De fapt, clipul reprezintă înregistrarea unei poezii, „The Banker” (Bancherul). Poezia a fost publicată în 2009 și este atribuită regizorului și autorul irlandez Craig-James Moncur. Ea este recitată de actorul Michael Daviot, iar înregistrarea a început să circule prima oară în mediul online în 2010. În contextul pandemiei, videoclipul a fost repostat pentru a susţine naraţiunile referitoare la „implicarea ocultei mondiale în inventarea pandemiei” sau „plandemia creată pentru a atinge anumite scopuri malefice” („reducerea populaţiei/ vaccinarea obligatorie/ controlul, înrobirea sau sărăcirea populaţiei”, „instaurarea unei noi ordini mondiale”).

Citește fact-checking-ul integral aici.

Influencerii, îndemnați să discrediteze vaccinul companiei Pfizer

Influenceri cu peste 1 milion de urmăritori care activează în social media din Franța și Germania au dezvăluit că au fost contactați la sfârșitul lunii mai de Fazze, o agenție misterioasă de influencer marketing care le-a propus ca, în schimbul unor sume considerabile de bani, să emită informații false cu privire la vaccinul anti-COVID-19 produs de compania Pfizer. Mesajele de la așa-numita agenție de marketing erau scrise într-o engleză deficitară și le solicitau influencerilor să facă parte dintr-o „campanie de informare” despre vaccinul Pfizer și efectele sale adverse. Mai exact, solicitarea viza ca aceștia să creeze postări și videoclipuri pe YouTube, TikTok și Instagram în care să pretindă faptul că rata mortalității în rândul celor vaccinați cu Pfizer este de aproape trei ori mai mare decât în rândul celor vaccinați cu AstraZeneca și că acest lucru este ascuns de media mainstream.

Léo Grasset, un cunoscut YouTuber francez, a semnalat faptul că a primit propunerea de a face un videoclip în care să discrediteze vaccinul anti-COVID produs de Pfizer. Mirko Drotschman, un YouTuber și podcaster german, a postat, de asemenea, un screenshot în care i se cerea să ia parte la o „campanie de informare” despre decesele cauzate de vaccinul Pfizer. Până în prezent, nu se știu date exacte cu privire la numărul de influenceri la care au ajuns astfel de propuneri și dacă aceștia au luat atitudine. În acest context, este de menționat faptul că vaccinurile anti-COVID-19 dezvoltate în Occident sunt frecvent vizate în diferite campanii de dezinformare concertate la nivel global.

Citește mai mult:

nymag.comInfluencers Offered Cash to Smear Pfizer COVID-19 Shot

apnews.comFrance praises YouTubers over foiled Pfizer vaccine smear

Teoriile conspiraționiste: ce sunt și de ce atrag

O teorie conspiraționistă este o teorie care respinge explicațiile standard cu privire la un eveniment sau o situație, dând întâietate, în schimb, explicațiilor care fac trimitere la un complot secret din partea unui grup sau a unei organizații. În contextul actual, când narațiunile conspiraționiste circulă cu o viteză uluitoare, apare tot mai des întrebarea: cine este mai predispus să creadă astfel de povești toxice și de ce? Studiile arată că există anumite categorii de oameni mai vulnerabili în fața teoriilor conspiraționiste, și anume cei care nu simt că aparțin unui grup, cei care se simt mai singuri, cei care au un nivel mai scăzut al stimei de sine sau cei care nu au abilități de gândire critică suficient de dezvoltate. În anumite situații, pentru a face față incertitudinii, oamenii tind să ia drept bune narațiunile conspiraționiste. Practic, pentru unii oameni, o explicație falsă este mai bună decât nicio explicație. Un alt motiv pentru care oamenii dau crezare teoriilor conspiraționiste are legătură cu faptul că ele oferă sentimentul de apartenență la grup, limitând, așadar, starea de nesiguranță sau anxietatea. Deși este, uneori, mai confortabil să acceptăm o explicație falsă, trebuie să manifestăm prudență față de narațiunile conspiraționiste, oricât de seducătoare ar fi, deoarece ele sunt de regulă asociate cu efecte negative, printre care un nivel scăzut de încredere în instituții sau un nivel scăzut de încredere în știință.

Citește mai mult:

dw.comCoronavirus: How do I recognize a conspiracy theory?

mashable.comSome people are more likely to believe conspiracy theories. Here’s how to know if you’re one of them

theconversation.comConspiracy theories: why are they thriving in the pandemic?

Tableta ce iți poate regenera smalțul dinților

O echipă de cercetători ai Universității din Washington (SUA) a dezvoltat o tabletă comestibilă ce ar regenera smalțul dinților și îmbunătăți rezistența acestora. Tableta conține un miez de calciu și fosfor, învelit în peptide create genetic – o formă de bio-tehnologie ce îți poate reconstrui, nu doar proteja, smalțul dinților. Deși pastila se află momentan în faza experimentală, testele precedente i-au demonstrat eficacitatea. Studiile clinice următoare ar putea confirma beneficiile tabletei, marcând astfel un salt major pentru sănătatea dentară. Mai mult, o astfel de schimbare ar introduce pe piață noi produse de îngrijire a dinților, având potențialul de a transforma întreaga industrie dentară.

Citește mai mult:
csid.ro – Eroziunea smalțului dentar: cauze, simptome, metode de prevenire și tratament

Limba română – pe piața europeană a tehnologiei limbajului

Institutul de Cercetări pentru Inteligență Artificială „Mihai Drăgănescu“ al Academiei Române și-a anunțat participarea în proiectul european „Limbajul în era om-mașină“ – LITHME. Proiectul are ca obiectiv reducerea decalajului dintre specialiștii lingviști și cei din tehnologie, prin integrarea tehnologiei la nivelul simțurilor umane. Cercetătorii români vor putea crea resurse lingvistice și instrumente, precum dispozitive portabile care pot participa activ la conversații, ochelari și căști inteligente capabile să traducă vorbele altei persoane sau chatbot-uri. Inițiativa va asigura limbii române un loc important pe piața europeană a tehnologiei limbajului. Proiectul „Limbajul în era om-mașină“ a fost lansat în 2020 și explorează felul în care progresul tehnologic va putea schimba limbajul și comunicarea de zi cu zi.

Citește mai mult:
ajrp.org – Proiectul „Limbajul în era om-mașină“ – LITHME: cercetătorii români creează resurse lingvistice și instrumente care asigură limbii române un loc important pe piața europeană a tehnologiei limbajului
lithme.eu – Language In The Human-Machine Era

Germania refuză să ofere ajutor militar Ucrainei

Ministrul german de externe, Heiko Maas, a anunțat că țara sa a respins apelurile Ucrainei de a i se livra armament. Recent, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că ar dori ca Germania să furnizeze arme Ucrainei, pentru a contribui, astfel, la consolidarea capacității de apărare a acesteia. Apelurile Kievului au fost lansate pe fondul tensiunilor persistente dintre Ucraina și rebelii separatiști, declanșate la frontiera de est a țării. Totuși, Maas a reiterat angajamentul Germaniei de a soluționa conflictul din Ucraina prin mijloace politice, fără a interveni militar.

Citește mai mult:
apnews.com – German minister rejects idea of arms deliveries to Ukraine

Franța înființează o agenție de combatere a dezinformării externe

Guvernul francez a anunțat că va lansa, în septembrie 2021, o agenție națională care va lupta împotriva dezinformării și interferențelor externe care reprezintă amenințări la adresa proceselor democratice. Inițiativa are ca scop  identificarea atacurilor care provin din partea unor actori statali sau a unor organizații străine. Membrii agenției vor analiza conținutul online din surse deschise, în special în perioada următoarelor alegeri electorale. Agenția va fi condusă de Secretariatul General pentru Apărare și Securitate Națională și va fi supravegheată de un comitet de etică format din experți din domeniul judiciar, diplomatic, mass media și comunitatea academică.

Citește mai mult:
leparisien.fr – En vue des élections, la France va créer une agence anti fake-news de masse
rfi.fr – France creates agency to fight foreign fake news aiming to undermine the state

#DeceniulGeoTech

„Noile capacități dobândite prin exploatarea seriilor mari de date și prin intermediul tehnologiilor emergente exacerbează inegalitatea socială și afectează relațiile geopolitice, competiția globală și oportunitățile privind relațiile de colaborare. Deceniul următor, „deceniul GeoTech”, trebuie să abordeze aceste sisteme sofisticate, dar potențial fragile, care conectează oamenii și națiunile, și încorporează reziliența ca fundament al vieții moderne:” (Raportul Comisiei privind impactul geopolitic al noilor tehnologii și seriilor mari de date, Atlantic Council, SUA, p. 6)

Summit-ul G7

Liderii celor mai dezvoltate țări democratice se vor întruni de pe 11 până pe 13 iunie în Regatul Unit pentru a discuta marile provocări ale lumii actuale. Cel mai așteptat subiect de dezbatere va fi încălzirea globală și măsurile necesare pentru a evita o catastrofă climatică, măsuri ce ar putea afecta și țări din afara grupului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *