Newsletterul ANTI-FAKE (29 martie – 5 aprilie)

Fact-checkerii – în prima linie a luptei cu infodemia

Cea mai mare rețea de fact-checking din lume, 70 de țări de pe glob și mai mult de 9.000 de verificări factuale. Sunt detaliile luptei din tranșee cu infodemia, realizată de cele peste 100 de organizații care formează CoronaVirusFacts Alliance. Scopul lor este de „a lua urma faptelor”, adică de a studia până în cel mai mic detaliu acuratețea afirmațiilor apărute în spațiul public. De Ziua Internațională a fact-checking-ului, 2 aprilie, vă invităm să descoperiți pe pagina CoronaVirusFacts Alliance adevăratele dimensiuni ale infodemiei.

O serie de hărți dinamice arată cum s-au răspândit, geografic și temporal, cele mai comune narațiuni înșelătoare despre noul coronavirus, demonstrând că actuala criză sanitară globală a dat naștere primei infodemii din istorie. De exemplu, afirmația neadevărată conform căreia măștile de protecție cauzează hipoxie și sunt periculoase a fost identificată și demontată pentru prima oară în Mexic, pe 30 aprilie 2020; până la jumătatea lunii mai, ajunsese deja în alte 16 țări din toate zonele globului, inclusiv în România. De la pacienții zero din fiecare țară, afirmațiile respective au fost preluate, adaptate și distribuite exponențial de numeroase surse secundare, prin efectul bulgărelui de zăpadă.

Munca de investigație a fact-checkerilor este esențială pentru combaterea infodemiei deoarece permite verificarea externă și profesionistă a informațiilor de natură factuală, într-o perioadă în care adevărul este relativizat și înlocuit cu intuiții, impresii și prejudecăți personale. Așa cum arătăm săptămânal în cadrul rubricii „Psihologia dezinformării”, aceste intuiții, impresii, preconcepții sau prejudecăți ne pot duce frecvent în eroare, mai ales când este vorba despre informații de natură științifică.

Citește mai mult: factcheck.afp.com – Fact-checking: how we work

Prezicerile și profețiile – materie primă pentru teoriile conspirației

De la începutul pandemiei, în spațiul public online sau offline, s-au răspândit diverse teorii ale conspirației despre pandemia de COVID-19, una dintre acestea subliniind că pandemia ar fi fost „prezisă” în lucrările unor astrologi, în romane SF, în versurile unor șlagăre sau în diverse scenarii de film. Putem regăsi, de exemplu, articole sau postări despre Nostradamus, care ar fi prezis, încă din secolul al XVI-lea, izbucnirea actualei pandemii de coronavirus. Fragmentul cel mai viralizat face referire la „răspândirea unei ciume din Est într-o țară cu 7 dealuri pentru a distruge și a strica lumea”, sursa indicată fiind lucrarea „Profețiile”.

„Va exista un an jumătate-jumătate (2020) din care va apărea o regină (corona) care va veni de la est (China) și care va răspândi o ciumă (virus) în întunericul nopții, într-o țară cu 7 dealuri (Italia) și va transforma amurgul oamenilor în praf (moarte), pentru a distruge și a strica lumea. Va fi sfârșitul economiei mondiale așa cum o cunoașteți”.

Citește fact-checking-ul integral aici.

Cum să supraviețuim în jungla informațională

Cu ocazia Zilei Internaționale a Fact-checking-ului, sărbătorită anual pe 2 aprilie, Google oferă câteva sfaturi simple care ne-ar putea ajuta să navigăm mai ușor prin „jungla informațională”, atât de populată de diferite forme de dezinformare. În primul rând, este recomandat să verificăm cu atenție sursa informațiilor. Mai mult, este util să căutăm relatări diferite, din mai multe surse, ale subiectului respectiv, pentru a avea acces la o perspectivă mai cuprinzătoare. Dacă este posibil, putem apela la organizațiile de fact-checking pentru a verifica, încă o dată, veridicitatea informațiilor. În cazul în care sunt folosite imagini, este indicat să verificăm în ce măsură acestea sunt refolosite sau dacă au fost scoase din context. De asemenea, pentru a analiza autenticitatea imaginilor, putem utiliza diferite instrumente de verificare a locației, cum ar fi Google Maps, Google Earth sau Street View. Aceste sfaturi sunt menite să ne încurajeze să ne raportăm cu precauție la informațiile pe care le întâlnim în mediul digital, astfel încât, dacă este cazul, să putem identifica rapid un conținut problematic.

Citește mai mult:

indianexpress.comInternational Fact-Checking Day: How to spot misinformation and fake news online

morningbrew.com5 and a 1/2 Steps for Fact Checking Your Social Media Feed

theconversation.com6 tips to help you detect fake science news

Tips & tricks despre cum să limităm amplificarea conținutului înșelător

Un articol recent sugerează ca, înainte de a ne angaja în orice tip de interacțiune (like, comment, share) cu o informație nouă din mediul online, să facem o pauză în care să medităm la câteva lucruri. În primul rând, să ne gândim la rapiditatea cu care a fost amplificat un anumit conținut. Ar trebui să manifestăm prudență în cazul în care descoperim conținuturi care s-au amplificat extrem de rapid; dat fiind faptul că au fost distribuite „la foc automat” și că, în general, procesul de verificare necesită timp, este foarte posibil ca acele informații să nu fi fost deloc verificate înainte. În al doilea rând, să luăm în calcul că, în arhitectura ecosistemului actual de comunicare și informare, viteza de reacție și impulsivitatea ocupă un loc esențial; suntem tentați să distribuim o informație imediat ce o întâlnim, fără să realizăm că aceasta poate fi înșelătoare sau pur și simplu falsă. Vestea bună este că nu suntem complet singuri în acest demers de limitare a răspândirii masive a conținutului problematic. Unele platforme digitale implementează o serie de intervenții menite să ne ajute să fim conștienți de reacțiile noastre în fața unor informații noi – de exemplu, prin introducerea unor mesaje de tip alertă care ne întreabă (a) dacă suntem siguri că dorim să distribuim un material, (b) dacă dorim să schimbăm un cuvânt considerat nepotrivit în context sau (c) dacă dorim să revizuim un anumit text înainte de a apăsa butonul share.

Citește mai mult:

nytimes.comHow the ‘Plandemic’ Movie and Its Falsehoods Spread Widely Online

medium.comHow to Design Better Social Media

Aplicațiile mobile și utilizarea abuzivă a datelor personale

Aplicațiile mobile au intrat din ce în ce mai mult în viața personală a utilizatorilor, iar îngrijorările privind datele cu caracter personal colectate de acestea au crescut dramatic. De multe ori, aplicațiile mobile pot cere accesul la datele de localizare, numele utilizatorului, istoricul de navigare sau contactele din agenda telefonului. Mai mult, unele aplicații, cum sunt cele de pariuri online, ajung să colecteze inclusiv datele cu privire la creditele ipotecare, tranzacțiile bancare și informațiile demografice ale utilizatorilor pentru a defini „clienții ideali” și a folosi  cât mai eficient publicitatea targetată. În prezent, legislaţia în acest domeniu este deficitară și necesită numeroase actualizări care să reglementeze astfel de practici abuzive de colectare și utilizare a datelor personale de către aplicațiile mobile.

Citește mai mult:

nytimes.com – Your Apps Know Where You Were Last Night, and They’re Not Keeping It Secret

vox.com – How your mobile carrier makes money off some of your most sensitive data

Platformele de partajare a materialelor video – sub supravegherea CNA

Guvernul României reia proiectul de modificare a Legii audiovizualului, proiect ce urmărește să transpună Directiva UE nr. 1808/2018 cu privire la serviciile media audiovizuale în legislația națională. Proiectul are ca scop reglementarea aspectelor ce țin de modul de stabilire a jurisdicției platformelor de partajare a materialelor video și realizarea unei evidențe oficiale a acestora. În aceste condiții, furnizorii de tip platformă de partajare a materialelor video, precum Youtube, vor intra sub supravegherea Consiliului Național al Audiovizualului. Potrivit proiectului de modificare a Legii audiovizualului, „În cazul în care conținutul unei platforme de partajare a materialelor video încălcă dispozițiile legale […] Consiliul poate solicita: a) furnizorilor de platformă de partajare a materialelor video să îndepărteze conținutul ilegal sau restricționarea accesului la aceasta sau afișarea explicită a unui avertisment către utilizatori în momentul accesării acestui conținut; b) furnizorilor de servicii de găzduire să înlăture, să dezactiveze sau să restricționeze accesul la o platformă de partajare a materialelor video; c) operatorilor de registre să elimine numele de domeniu al platformei de partajare a materialelor video”. CNA va putea solicita aceste lucruri doar în baza unei decizii motivate, precise și argumentate, în caz contrar, aceasta putând fi atacată în instanță, în baza Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Citește mai mult:

https://www.profit.ro/stiri/politic/proiect-reluat-cna-va-controla-youtube-si-alte-platforme-video-similare-si-va-putea-elimina-sau-bloca-clipuri-20080334

https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/platformele-de-streaming-taxate-de-guvern-pe-fondul-pandemiei-si-inchiderii-cinematografelor-20080121

Percepția publică privind sursele dezinformării în România

Mai mult de jumătate dintre români sunt de părere că prin intermediul posturilor TV, a site-urilor de știri sau platformelor sociale, unele state susțin acțiuni de propagandă și dezinformare în România, potrivit sondajului „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false”. 24% dintre respondenți consideră că Rusia susține cele mai multe acțiuni de acest fel. Pe locul următor se află UE cu 18,5%, China cu 14,8%, Ungaria și SUA cu 9,2% și Germania cu 3,3%. Sondajul arată și că românii tind să aibă mai multă încredere în informațiile difuzate de posturile de radio (40,6%), în timp ce încrederea în informațiile difuzate de posturile de televiziune sau distribuite prin intermediul rețelelor sociale este foarte scăzută.

Citește mai mult:

https://www.caleaeuropeana.ro/sondaj-inscop-58-dintre-romani-sunt-de-parere-ca-unele-state-sustin-actiuni-de-propaganda-si-dezinformare-in-romania-prin-mass-media-sau-facebook/

Inovațiile tehnologice și modernizarea sistemului financiar chinez

Cel mai recent raport lansat de World Economic Forum în luna martie a acestui an arată că, pe măsură ce industria FinTech din China se apropie de a treia etapă critică de dezvoltare, devin tot mai vizibile interacțiunile și relațiile (de colaborare sau de competiție) dintre companiile din sectorul tehnologic, instituțiile financiare tradiționale și agențiile de reglementare. Se preconizează că dinamica acestor interacțiuni va continua să influențeze, în mod semnificativ, evoluția industriei FinTech din China. Concluziile raportului indică faptul că inovațiile tehnologice vor remodela fundamental sistemul financiar tradițional din China, oferind premisele pentru trecerea către un sistem financiar ultramodern. De asemenea, raportul arată că tehnologia, în ansamblul său, aduce o contribuție majoră la reformarea sistemului financiar, iar rolul acesteia nu este vizibil doar pentru utilizatorii sau companiile din China, ci și pentru societățile din întreaga lume.

Citește mai mult:

cbinsights.comChina’s New Fintech Empires

thediplomat.comMore Fintech Regulation on the Horizon in China

 „Diplomația vaccinurilor”

O nouă statistică arată care sunt cei mai mari producători de vaccinuri și câte doze au exportat aceștia. Pe primul loc, China, își menține reputația de mare producător și exportator al lumii, cu o contribuție de 229 milioane de doze, din care mai puțin de jumătate au fost folosite pe plan intern. SUA, deși al doilea producător ca mărime, și-a utilizat în totalitate dozele pentru propria sa populație. Nivelul de export al vaccinurilor apare, astfel, și ca un indicator al severității pandemiei în fiecare regiune. China, India și UE au practicat ceea ce a primit denumirea de „diplomație a vaccinurilor”, în timp ce SUA și Regatul Unit au reținut întreaga producție pentru consum intern. Pericolul unui „naționalism al vaccinurilor” i-a îndemnat pe unii lideri ai lumii să pledeze pentru un acord de colaborare în cazul unei pandemii viitoare, inclusiv pentru punerea în comun a capacităților de producție a unor eventuale vaccinuri.

#Hahaganda sau dezinformarea prin râs

Hahaganda reprezintă utilizarea umorului ca armă retorică în campaniile de dezinformare. Când sunt utilizate cu rea-intenție, umorul, satira și memele devin modalități eficiente de a induce audiența în eroare. Scopul este de a eroda credibilitatea țintei prin ridiculizare continuă.

Sursa: Newsletter-ul ”Disinformation review” (EUvsDisinfo), 1 aprilie 2021

Codul de bună practică privind dezinformarea al Comisiei Europene

Comisia Europeană a anunțat că va actualiza și consolida Codul de bună practică privind dezinformarea. Documentul actualizat va fi publicat pe data de 26 mai, oferind statelor membre o mai bună orientare privind modalitățile de contracarare a dezinformării și a războiului informațional.

Citește mai mult:

ec.europa.eu – Code of Practice on Disinformation

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *