Newsletterul ANTI-FAKE (25 ianuarie – 1 februarie)

Multiple analize din ultimii ani semnalează, la unison, faptul că actualul câmp de bătălie pentru supremația economică globală îl reprezintă Inteligența Artificială (IA). Acest domeniu este vârful de lance al eforturilor pentru cercetare și inovare; fiind deosebit de costisitor, el este condus de statele și companiile private care își permit să investească cel mai mult în această „nouă cursă a înarmării”. Este vorba nu doar de investiții financiare, ci și de capacitatea de a atrage capitalul uman de cea mai bună calitate. Un exemplu ilustrativ: în 2018, aproximativ jumătate dintre cei mai buni specialiști în IA erau angajați de către o singură companie, și anume Google.Raportul „Who Is Winning the AI Race: China, the EU, or the United States? – 2021 Update”, realizat de către Center for Data Innovation, analizează progresul în domeniu din perioada 2019-2020. În 2019, autorii au utilizat 30 de metrici grupate în șase domenii (talent, cercetare, dezvoltare și hardware/ infrastructură). China se plasa pe locul al doilea, cu 32,3 puncte și era lider în două domenii (adoptarea IA în economie și valorificarea metadatelor). UE era pe locul al treilea, cu 23,5 puncte și nu era lider în niciun domeniu. Potrivit estimărilor, în 2021, cursa pentru IA pare încă modelată de supremație americană, însă China pare să vină puternic din spate. Uniunea Europeană nu pare să înregistreze vreun progres, decalajul dintre aceasta și SUA chiar mărindu-se la nivelul a 75% dintre indicatorii analizați.

Statele care vor excela în dezvoltarea și utilizarea IA vor trasa, de fapt, viitorul, și vor domina multe industrii cheie. Noile tehnologii IA vor înlocui o parte semnificativă a activităților umane de rutină, ducând la șomaj în rândul anumitor categorii ocupaționale, polarizare și disparități în distribuția bogăției. Depinde de viziunea și capacitatea de acțiune a fiecărei țări sau regiuni dacă va fi victima sau beneficiarul acestor schimbări.

„Birdwatch”, cel mai recent proiect lansat de Twitter, este gândit ca o soluție de combatere a dezinformării în timp real. Prin acest proiect, Twitter dorește să creeze o comunitate de „observatori” (birdwatchers) care ar putea ajuta la gestionarea conținutului înșelător sau fals care circulă printre utilizatorii platformei. Mai exact, „Birdwatch” le permite oamenilor să verifice informațiile din acele tweet-uri pe care le consideră înșelătoare și să scrie propriile notițe care să ofere informații contextuale, din surse credibile. Pentru început, această secțiune este disponibilă pentru un set restrâns de utilizatori. Proiectul face parte din seria de acțiuni concrete dezvoltate de către platformele digitale în lupta împotriva dezinformării online.Citește mai mult:
blog.twitter.com – „Introducing Birdwatch, a community-based approach to misinformation”
theverge.com – „Twitter launches Birdwatch, a fact-checking program intended to fight misinformation”

Brevetul pentru o tehnologie care ar putea simula o conversație cu o persoană decedată a fost acordat companiei Microsoft în SUA. Cererea a fost depusă încă din aprilie 2017, dar autoritățile au aprobat-o în ultima lună a anului trecut, acordând companiei dreptul unic de a exploata tehnologia pe o perioadă de 20 de ani de la depunere. Tehnologia se referă la un chatbot – un program cu inteligență artificială – ce poate fi antrenat să imite o persoană pe baza datelor publice existente, de exemplu, pe rețelele sociale. Aceasta ar avea ca scop simularea trăsăturilor individului, atât de vorbire (stil, ton, voce, dicție etc.), cât și faciale, din înregistrări și imagini publice. Cu toate acestea, CEO-ul Microsoft a declarat recent că nu există planuri de a dezvolta acest chatbot, din considerente morale. Brevetul demonstrează însă fezabilitatea unei astfel de tehnologii controversate – subiect al unui episod din serialul science-fiction „Black Mirror”.Citește mai mult:
todaysoftmag.ro – Ce este un chatbot?
stopfakes.gov – What is a Patent?

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis în ședința din data de 25 ianuarie 2021, că în cazul în care o persoană deschide și utilizează un cont pe o reţea socială „folosind ca nume de utilizator numele unei alte persoane şi introducând date personale reale care permit identificarea acesteia” se consideră infracţiune de fals informatic.Citește mai mult:
scj.ro – Comunicate privind deciziile pronunţate de Completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept – în materie penală – 2021

Românii acceptă ca datele personale să fie folosite în scopuri publicitare

În luna ianuarie, Fondul Monetar Internațional a dat publicității cel mai recent raport de prognoză, World Economic Outlook. Se estimează că economia mondială va înregistra creșteri de 5,5% în 2021 și 4,2% în 2022, după colapsul sever din 2020. Ritmul de refacere va înregistra discrepanțe mari între țări, în funcție de accesul la serviciile medicale, eficiența politicilor publice de sprijin și caracteristicile structurale ale economiilor naționale. Observăm în Figura 1 că ritmul de creștere în ianuarie 2021 este inferior celui anterior pandemiei (ianuarie 2020). China se distinge prin ritmul alert de recuperare (linia roșie continuă), iar economiile emergente și în curs de dezvoltare (linia galbenă continuă) par să își revină mai rapede decât cele avansate (linia albastră continuă).

Într-un articol recent, se arată că, pentru a combate multiplele forme de dezinformare prezente în ecosistemul digital actual, ar trebui avute în vedere câteva elemente, precum: dimensiunea audienței expuse conținutului înșelător; focusarea pe conținutul problematic propriu-zis și mai puțin pe sursa care îl pune în circulație; prezentarea dovezilor sau faptelor într-un mod simplu și captivant. În plus, cercetătorii atrag atenția asupra faptului că acțiunile de combatere a dezinformării „post-expunere” sunt insuficiente pentru că, de multe ori, impactul negativ al dezinformării nu poate fi contracarat în totalitate. Prin urmare, o soluție – bazată pe teoria inoculării (innoculation theory) – este folosirea unui „vaccin psihologic”, care i-ar putea ajuta pe oameni să dezvolte o serie de „anticorpi mentali” meniți să îi protejeze în cazul unei întâlniri reale cu „virusul dezinformării”. Studiile arată că expunerea conștientă a publicului la diferite tipuri de narațiuni înșelătoare sau false are ca efect creșterea „imunității” acestuia în fața dezinformării.Citește mai mult:
.who.int – Immunizing the public against misinformation
repository.cam.ac.uk – Long-term effectiveness of inoculation against misinformation: Three longitudinal experiments

„Punctul-cheie al reglementărilor privind serviciile digitale și Planul de acțiune pentru democrație europeană este nevoia de a înțelege ce se întâmplă pe platormele digitale și cum funcționează algoritmii din spate. Nu se mai poate ca algoritmii să funcționeze ca niște cutii negre.” – declarația Vicepreședintelui Comisiei Europene, Věra Jourová

În urma creșterii numărului de infectări, mai multe țări, precum SUA, Franța, Israel sau Suedia, au în vedere intensificarea restricțiilor de călătorie. Mulți se arată revoltați de măsurile guvernelor – cel mai bun exemplu fiind Țările de Jos, unde se vorbește de „calea spre război civil”. Mai mult, eforturile de vaccinare în masă sunt puse în dificultate de scepticismului și frica populației. Totodată, pandemia agravează inegalitățile sociale, iar recuperarea economică a statelor se anunță a fi dificilă.Citește mai mult:
Wiki.unece.org – Observatory on border crossing status due to COVID-19