Newsletterul ANTI-FAKE (24-31 mai 2021)

Cadrul de auto-reglementare a platformelor digitale devine mai riguros în UE

Codul de bune practici privind dezinformarea, valabil la nivelul UE din 2018 și considerat în prezent cel mai complex cadru de auto-reglementare, va fi actualizat pentru a răspunde mai bine practicilor actuale de dezinformare în mediul online. Comisia Europeană a prezentat pe 26 mai propunerile sale pentru a consolida Codul, în urma acumulării dovezilor empirice despre eficiența sa certă, dar limitată, cu ocazia unor situații precum alegerile europene din 2018 și criza prelungită declanșată de COVID-19. Noile măsuri răspund vulnerabilităților identificate în urma evaluării făcute la un an de la implementare, printre care aplicarea neuniformă a măsurilor la nivelul statelor membre, lipsa unor acțiuni decisive de limitare a monetizării dezinformării și absența unor rapoarte de activitate cu date dezagregate la nivelul fiecărui stat membru. Prin urmare, Comisia Europeană propune câteva direcții de consolidare, dintre care trei ni se par cele mai importante, deoarece introduc elemente noi la nivelul principiilor de autoreglemetare.

Este vorba, în primul rând, de extinderea ariei de cuprindere a Codului, pentru a include noi actori care acționează în ecosistemul media digital: jucători mai mici („platforme emergente”) – companii care activează în domeniul publicității online, serviciile de mesagerie private, experți. Acestora li se vor aplica măsuri proporționale cu rolul și dimensiunea lor. Astfel, se evită singularizarea practicilor marilor jucători (cum ar fi Facebook, Google, Twitter) și se mută accentul asupra deficiențelor structurale ale mediului digital, în general. De asemenea, sunt vizați mai direct factorii responsabili pentru viralizarea dezinformării și manipularea opiniei – comportamentul neautentic (conturile automatizate, conturile false, deep fakes, implicarea netransparentă a influencerilor) și recomandările algoritmice. La fel de importantă este și asigurarea flexibilității. Prin înființarea unui grup operativ permanent, Codul va putea fi actualizat mai rapid și va ține mai ușor pasul cu evoluția din domeniu. Codul urmează să fie revizuit de semnatari și să intre în vigoare anul viitor.

Citește mai mult:

https://www.gandul.ro/Măsuri mai stricte pentru combaterea dezinformării

Recent, atât în spațiul online românesc, cât și internațional, au circulat mai multe articole, postări și clipuri în care profesorul francez Luc Montagnier declara, în cadrul unui interviu, că vaccinarea împotriva COVID-19 este „o eroare uriașă!”, „o eroare istorică”, fiind „cea care provoacă tulpinile”. Potrivit experților din domeniul sănătății, ipoteza enunțată de Montagnier nu poate fi susținută de dovezi științifice. Potrivit acestora, noile tulpini ale virusului, dintre care unele au fost identificate înainte ca vaccinurile împotriva COVID-19 să fie disponibile, au apărut în urma circulației virusului, care a suferit mutații în procesul de replicare naturală și nu ca urmare a vaccinării.

Citește fact-checking-ul integral aici.

Teoria virusului „scăpat” din laborator, din nou în lumina reflectoarelor

Președintele SUA, Joseph Biden, a solicitat miercuri, 26 mai, dublarea eforturilor de a investiga una dintre cele mai cunoscute teorii cu privire la originea virusului SARS-CoV-2. Deși contestată de oamenii de știință și reprezentanții Organizației Mondiale a Sănătății, care au afirmat că este extrem de puțin probabil ca virusul să fi scăpat din laborator în mod accidental, această teorie a redobândit vizibilitate în ultima perioadă. Anthony Fauci, consilierul medical al președintelui Biden, a susținut că nu mai este în totalitate sigur că virusul s-a dezvoltat în mod natural, prin trecere de la animale la oameni. În plus, ca urmare a acțiunii comandate de președintele american Biden, Facebook a anunțat că nu mai elimină de pe platformele sale afirmațiile potrivit cărora noul coronavirus a fost „creat” sau „fabricat” de om în laborator.

Rezultatele investigației solicitate de președintele american ar putea avea implicații semnificative în eventualitatea în care teoria se va dovedi validă. O eventuală confirmare a teoriei ar duce la creșterea tensiunilor dintre Statele Unite și China, cu implicații majore la nivel global.

Citește mai mult:

npr.orgTheory That COVID Came From A Chinese Lab Takes On New Life In Wake Of WHO Report

theguardian.comFacebook lifts ban on posts claiming Covid-19 was man-made

theatlantic.comIf the Lab-Leak Theory Is Right, What’s Next?

A ignora critic este la fel de important ca a gândi critic

În contextul actual, al supraabundenței informaționale, tot mai mulți oameni se simt efectiv copleșiți atunci când trebuie să evalueze credibilitatea și importanța unui conținut cu care intră pentru prima dată în contact în mediul online. Pentru a putea naviga mai ușor prin jungla informațională, o soluție este să ne punem la lucru nu doar abilitățile de a gândi critic, ci și pe cele de a ignora critic informația. De regulă, suntem învățați la școală ca, atunci când întâlnim un material nou, să îl citim temeinic înainte de a-l judeca. Însă, la fel de important este să învățăm să ignorăm conținutul puțin credibil. Capacitatea de a ignora critic este importantă în mediul online, deoarece există o serie întreagă de „capcane”, precum diverse rețele care au intenția de a impune o agendă politică sau diverși actori care pun în circulație teorii conspiraționiste, determinându-ne să pierdem din vedere lucrurile importante. De exemplu, în momentul în care ajungem pe un site necunoscut, de multe ori, cel mai înțelept lucru pe care îl avem de făcut este să îl tratăm cu prudență, să nu îl considerăm drept reper, și, dacă reușim, să încercăm să practicăm gândirea laterală, căutând informațiile respective și pe alte site-uri.

Citește mai mult:

psychologytoday.comWill Critical Thinking Save Us from Misinformation?

teachthought.comWhat’s The Difference Between Lateral Reading And Vertical Reading?

misinforeview.hks.harvard.eduLateral reading: College students learn to critically evaluate internet sources in an online course

Amazon cumpără studiourile MGM, deținătorul „James Bond”

Amazon.com, Inc. a anunțat achiziția studioului din Hollywood, MGM. A patra companie din lume din punct de vedere al valorii de piață va plăti 8,45 miliarde de dolari (34,1 miliarde de lei) pentru a integra faimoasele serii cinematografice deținute de MGM pe propria platformă, Prime Video. Printre acestea se numără franciza „James Bond” și seriale precum „The Handmaid’s Tale” și „Vikings”. În total, MGM deține peste 4.000 de filme și 17.000 de ore de seriale ce vor îmbogăți conținutul platformei Amazon cu scopul de a rămâne competitivă pe piața divertismentului. Achiziția Amazon-MGM, care s-a încheiat la un preț mult peste cel inițial, vine la scurt timp după anunțul gigantului AT&T care dorește a-și uni divizia WarnerMedia cu rețeaua Discovery pentru a forma o nouă platforma media, în directă competiție cu Amazon Prime Video, Netflix și Disney+.

Citește mai mult:

IGN.com – What Does Amazon’s $8.45 Billion Purchase of MGM Mean for You?

CNBC.con – David Zaslav sees 400 million streaming subscribers one day for combined Discovery-WarnerMedia

A crescut numărul de utilizatori ai serviciilor digitale în România

Numărul de români care utilizează servicii digitale s-a ridicat la 10,8 milioane, conform studiului realizat de McKinsey & Company. Pandemia de COVID-19 a avut o influență puternică asupra acestei creșteri, numărul de utilizatori noi fiind de 4,1 milioane, dintre care 2,5 milioane își doresc reducerea activității online odată cu terminarea pandemiei. Domeniul preferat de români pentru utilizarea serviciilor digitale este divertismentul, iar cel mai puțin preferat este sănătatea. Având în vedere că 43% dintre noii utilizatori folosesc servicii digitale exclusiv din cauza pandemiei, odată cu revenirea la interacțiunile fizice, companiile care oferă servicii digitale trebuie să se aștepte la o scădere a activității online. Conform studiului, treptat, tendința va înclina înspre echilibrarea dintre interacțiunile fizice și cele digitale.

Citește mai mult:

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2021/05/24/aproximativ-4-1-milioane-de-romani-au-devenit-utilizatori-de-servicii-digitale-incepand-cu-2019-studiu–718581?fbclid=IwAR2PSjBR-iVvaFNwZgGFNNT9ejBFI64OFwfSvKotZXK0TRn624trIcx7W6M

Facebook pierde procesul privind transferul datelor UE-SUA

Pe 14 mai, Înalta Curte a Irlandei a decis respingerea recursului formulat de Facebook împotriva propunerilor comisarului irlandez de a suspenda transferul datelor utilizatorilor săi din Europa spre SUA. Instanța a stabilit că atât legislația SUA, cât și metodele de transfer a datelor UE-SUA nu respectă standardele europene de confidențialitate. Restricționarea transferurilor de date ar putea avea un impact economic semnificativ pentru companiile tehnologice care operează în UE și alte mii de companii europene. Decizia Înaltei Curți irlandeze încă nu a fost pusă în aplicare, însă semnalează necesitatea realizării unor modificări semnificative în legile SUA privind transferul datelor confidențiale.

Citește mai mult:

techcrunch.comEuropean Parliament amps up pressure on EU-US data flows and GDPR enforcement

cnbc.comIrish regulator gets green light for probe that could halt Facebook data

Autoritățile germane inițiază o anchetă împotriva Google

Oficiul Federal pentru Prevenirea Cartelurilor, autoritatea națională de reglementare a concurenței din Germania, a inițiat două proceduri împotriva Google. Prima procedură va examina deținerea unei poziții dominante a companiei pe piața digitală în raport cu numărul mare de servicii puse la dispoziție de Google, printre care sistemul de operare Android, browser-ul Chrome, Google Hărți sau Youtube. A doua procedură va investiga avantajul strategic al Google de a accesa datele personale ale utilizatorilor și politica de prelucrare a datelor colectate. La începutul acestui an, în Germania au intrat în vigoare noi prevederi legislative în domeniul concurenței, care permit autorităților să interzică anumite activități sau practici abuzive ale companiilor tehnologice pe piața digitală.

Citește mai mult:

dw.comGerman antitrust body launches proceedings against Google

techcrunch.comAmazon’s market power to be tested in Germany in push for ‘early action’ over antitrust risks

#NuExistăSuveranitateFără_Suveranitate_Tehnologică

„Nu există suveranitate în absența suveranității tehnologice.”Cédric O, Ministrul Digitalizării și comunicațiilor electronice din Franța, cu ocazia lansării Observatorului pentru tehnologiile și suveranitatea digitală.

Noul Observator, în cadrul căruia vor coopera companiile tehnologice, startup-urile în domeniu și decidenții politici, face parte din strategia statului francez de a cultiva suveranitatea tehnologică în domeniul digital și va pune accentul pe tehnologia Cloud, 5G și cea cuantică.

Summit-urile la care participă președintele american Joseph Biden

După participarea la summit­-urile G7 și NATO din perioada 11-14 iunie, președintele SUA, Joseph Biden, se va întâlni cu liderii europeni la un summit în data de 15 iunie, urmând ca, în data de 16 iunie, acesta să îl întâlnească pe președintele rus, Vladimir Putin, la Geneva. Se așteaptă ca agenda întâlnirii de la Geneva să cuprindă printre subiecte: discuții despre acțiunile rusești din Ucraina; devierea forțată a zborului Ryanair de către Belarus și eforturile ambelor națiuni de a stopa răspândirea coronavirusului.

Citește mai mult:

Face to face: June summit for Biden, Putin as tensions rise (apnews.com)

https://www.caleaeuropeana.ro/sua-si-ue-au-organizat-primul-dialog-strategic-privind-china-si-au-decis-ca-summitul-dintre-joe-biden-si-liderii-europeni-va-avea-loc-pe-15-iunie/

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *