2020, caruselul care nu a vrut să oprească
Este în natura umană ca la cumpăna dintre ani să ne uităm la viitor cu speranță. Peste tot pe glob, primele minute ale anului 2020 au fost întâmpinate în nota festivă obișnuită. Din păcate, lunile care au urmat ne-au testat la maximum rezervele de optimism. Caruselul a început într-o notă alarmantă, „moștenită” din anul precedent: incendiile din Australia, care încă făceau ravagii în ianuarie 2020. A urmat spectrul conflictului internațional, prin acutizarea tensiunilor dintre SUA și Iran, declanșate de uciderea generalului Qassim Suleimani. În februarie au apărut primele informații vagi despre „un nou coronavirus în Wuhan” și lumea nu a mai fost la fel. Martie a devenit luna care ne-a împărțit viața în două perioade distincte: înainte și după COVID-19.Pe fundalul pandemiei, zbuciumul planetei a continuat, marcat de evoluții dramatice ale economiei, ascensiunea fulminantă a companiilor Big Tech (față de care încercăm un nou tip de dependență declanșată de mutarea activităților în mediul online), adoptarea noilor legi ale securității în Hong Kong, protestele Black Lives Matter, tragedia exploziei din Beirut, atacurile din Franța, alegerile prezidențiale atât de controversate din SUA. Ne apasă, în plus, contextul unor sărbători de iarnă atipice, în izolare socială. Pe de altă parte, câteva raze de speranță vin odată cu dezvoltarea și autorizarea unuia sau mai multor vaccinuri împotriva COVID-19 și cu adoptarea Bugetului pe termen lung al UE și instrumentului de redresare post-criză NextGenerationEU – cel mai mare pachet de stimulente din istoria UE, în valoare de 1.800 de miliarde de euro.
Dezinformarea și efectul „amintirilor false”
Dezinformarea poate îmbina toate formele de manipulare și fabricare a conținutului, de la text sau imagine, până la audio și video. Un experiment realizat de o revistă din SUA a arătat că din 1000 de participanți, circa 50% au răspuns că își amintesc sau recunosc întâmplările prezentate în câteva fotografii care, de fapt, erau false. Conform experților, creierul uman este predispus la formarea unor amintiri false, chiar și în baza unor imagini fabricate, iar noile tehnologii de manipulare grafică facilitează alterarea memoriei. Astfel de fotografii false pot schimba modul în care oamenii își aduc aminte de un eveniment din trecut, iar actorii rău intenționați ar putea profita de această vulnerabilitate umană, pentru a ne schimba percepțiile sau atitudinile cu privire la un eveniment, un partid sau o personalitate politică.
Citește mai mult:
theconversation.com – ‘The Mandela Effect’ is the perfect film for our age of distrust and doubt
buzzfeed.com – How To Spot A Deepfake Like The Barack Obama–Jordan Peele Video
Adolescenții preiau inițiativa
verywellfamily.com – A Parent’s Guide to Instagram
Google, din nou acuzată de comportament anticoncurențial
10 state americane, reprezentate de Texas, dau în judecată compania Google pentru acțiunile sale ce au ca scop asigurarea propriului monopol în piața reclamelor online. Acuzația include înțelegerea dintre Google și Facebook, care – conform delegației – reprezintă manipularea licitației reclamelor pe plan global. Google a negat acuzațiile și cei doi giganți ai tehnologiei au agreat să-și unească forțele pentru a confrunta furtuna juridică ce urmează. Există indicii conform cărora cele două companii ar fi plănuit parteneriatul încă din 2016. Mai mult, comportamentul companiei Google a declanșat luna aceasta un al doilea proces în care 30 de state americane solicită dezmembrarea companiei în mai multe entități. În acest context, rămâne de văzut cum Google, „fața internetului”, își va putea păstra integritatea.
Citește mai mult:
apnews.com – After years grappling with Google, Europe has tips for US
Ce au căutat românii pe Google în 2020
Nu este niciun secret că cele mai multe informații căutate pe Google în acest an au avut legătură cu pandemia de COVID-19. Însă, în clasamentul căutărilor făcute de români pe motorul de căutare, s-au mai remarcat și alte subiecte. Având în vedere și alegerile locale și parlamentare din 2020, spre finalul anului, majoritatea căutărilor au provenit din sfera politică. De asemenea, subiecte ca: rețete, tutoriale de lucruri practice sau platformele de videoconferință au luat amploare. Segmentând anul în funcție de interesele românilor, în prima parte a acestuia, cele mai multe căutări provin din sfera declanșării pandemiei și restricțiilor impuse, migrând în următoarea perioada spre subiectul școlii online, iar pe final de an, principalele căutări au vizat zona politică. Subiectele, pandemia de COVID-19 și școala online s-au aflat permanent în topul căutărilor românilor.
Citește mai mult:
digi24.ro – Ce au căutat românii pe Google în 2020? Graficele care arată explozia interesului pentru anumiți termeni
Comerțul electronic – în creștere
gandul.ro – Tendințe: Timid dar sigur, oamenii au început să cumpere și alimente on-line. Cu cât au crescut vânzările?
Reguli stricte pentru tech în Marea Britanie
theguardian.com – ‘Deeply dark criminal activity’ drives rise in child abuse images online
gov.uk – UK leads the way in a ‘new age of accountability’ for social media
Josep Borrell îndeamnă statele UE să revină la multilateralism
Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politică de securitate, a publicat un articol strategic în care analizează impactul pandemiei de COVID-19 asupra relațiilor internaționale, accentuarea sărăciei globale și întărirea regimurilor autoritare. Șeful diplomației europene a vorbit despre necesitatea unei cooperări cât mai eficiente între statele UE și revenirea la multilateralism, pentru a putea gestiona provocările comune. Josep Borrell consideră că temele de actualitate pe agenda UE sunt relațiile cu China, Rusia și Turcia, parteneriatul cu administrația Biden și conflictele din Libia, Siria şi Nagorno-Karabah.
Citește mai mult:
eeas.europa.eu – The EU in the multilateral system
euronews.com – EU will lose supremacy unless it invest more, diplomacy chief tells Euronews
Construim semnificații acolo unde acestea lipsesc
Validarea subiectivă este un bias cognitiv prin care o persoană evaluează corectitudinea unei afirmații în funcție de semnificația pe care i-o atribuie în mod subiectiv. Acest efect îi face pe oameni să vadă semnificații ascunse în evenimentele curente sau să presupună conexiuni între elemente fără legătură între ele, doar pentru că așa le dictează convingerile interioare. Validarea subiectivă explică puterea de seducție pe care o au anumite pseudoștiințe sau teorii ale conspirației. Acestea câștigă adepți în măsura în care oamenii sunt capabili să descopere sensuri și semnificații personale în ele.Citește mai mult:
#FacemCeva
„În aceste vremuri dificile, în loc să ne plângem de ceea ce pandemia ne împiedică, să facem ceva pentru cei care au mai puţin. În loc de al nu ştiu câtelea cadou pentru noi sau prietenii noştri, e mai bine să ajutăm un nevoiaș la care nimeni nu se gândeşte” (Papa Francisc, Rugăciunea duminicală Angelus)