Adevăruri inconfortabile despre inovare
În Tabloul de bord al inovării europene 2021, România este inclusă în categoria inovatorilor emergenți, cea mai puțin performantă grupă dintre cele patru propuse în raportul Comisiei Europene; celelalte grupe sunt liderii în inovare, inovatorii puternici și inovatorii moderați. România ocupă ultima poziție din întregul clasament, înregistrând progrese modeste în domeniu (sub 70% din media europeană), alături de Bulgaria, Croația, Ungaria, Letonia, Polonia și Slovacia. Se observă o falie geografică evidentă între statele din Europa Centrală și de Est, puțin performante în domeniul inovării, și liderii din prima jumătate a clasamentului, care provin aproape fără excepție din nordul și vestul Europei (Suedia – liderul detașat, urmată, în ordine, de Finlanda, Danemarca, Belgia, Olanda, Germania, Luxemburg, Austria, Estonia, Franța și Irlanda). Capacitatea scăzută de a performa în inovare este una dintre barierele în domeniul dezvoltării care contribuie la „rămânerea în urmă” a Europei Centrale și de Est, intim legată de subfinanțarea cronică a cercetării și dezvoltării (în medie 1.3% din PIB, față de media europeană de 2,2% din PIB).
Mai mult decât atât, Uniunea Europeană suferă ea însăși în clasamentul global al dezvoltării, fiind întrecută, conform datelor din Tabelul de bord al inovării, de SUA, dar și de state foarte dinamice în domeniu, precum Coreea de Sud, Canada, Australia și Japonia. Chiar dacă performanța Europei în domeniul inovării continuă să se îmbunătățească, crescând cu 12,5 % față de 2014, se pune problema dacă, pe termen lung, poate face față competitorilor cu o rată de creștere superioară: China – 27.9%, Coreea de Sud – 26.7%, Japonia – 19.0% și SUA – 16.0%. China și SUA mai au un avantaj semnificativ, o impresionantă mobilizare de investiții private în activitățile de cercetare și dezvoltare, realizate în special de către giganții tehnologici.
Capacitatea ridicată de a inova este esențială atât pentru organizații, cât și pentru state. Inovația este cea care propulsează creșterea, asigură menținerea relevanței într-o lume din ce în ce mai competitivă și face diferența între două grupuri de state: liderii schimbării și statele neperformante în domeniu.
Citește mai mult:
edituracomunicare.ro – Paul Dobrescu – Dragonii dezvoltării. Revine istoria pe supercontinentul euroasiatic?
O declarație anonimă, la baza unui lung șir de dezinformări
Thunberg nu neagă existența unei crize climatice
Videoclipul cu activista suedeză pentru probleme de mediu Greta Thunberg, care s-a viralizat în special pe Instagram și în cadrul căruia ea ar fi negat existența unei crize climatice, a fost editat, iar afirmațiile prezente în varianta editată sunt scoase din context. Aceasta este concluzia echipei de fact-checking de la Reuters, care a analizat videoclipul devenit viral pe rețelele sociale, comparativ cu cel publicat inițial de MSNBC, pe 7 martie 2020.
În varianta scurtă a interviului, la întrebarea legată de sfaturile pe care le-ar da președintelui american Biden cu privire la problemele climatice, răspunsul oferit de Greta Thunberg a fost distorsionat. Mai exact, au fost eliminate anumite fraze-cheie din interviul original, iar noua variantă a mesajului a fost aceea că activista ecologistă ar nega existența unei crize climatice. De fapt, comparând cu forma inițială a mesajului, se observă că Thunberg nu neagă existența unei crize climatice, ci spune că oamenii nu vor lua criza în serios dacă nu cred în existența ei.
Citește mai mult:
politifact.com – Manipulated video distorts Greta Thunberg’s comments on climate change
apnews.com – Video manipulated to make it look like Thunberg denied climate change
usatoday.com – Fact check: Viral video doctored to change Greta Thunberg’s remarks on climate crisis
Cine este predispus să cadă pradă dezinformării
Cercetările arată că, în momentul în care suntem expuși la o informație nouă, încercăm să o înțelegem, să ne gândim la ce poate însemna și, astfel, rămânem sub influența ei chiar și atunci când știm că aceasta este falsă. Criteriile pe care oamenii obișnuiți le folosesc pentru a evalua acuratețea unei informații, așa cum relevă studiile, sunt următoarele: gradul de compatibilitate a noilor informații cu informațiile deja știute, credibilitatea sursei, opinia altor oameni privind veridicitatea noilor informații, coerența logică a informațiilor și existența unor dovezi care să o susțină. Oamenii care se folosesc intens de intuiția personală sunt mai predispuși să cadă pradă dezinformării și nu reușesc să distingă între conținutul înșelător și cel adevărat/ factual. Cei care se bazează exclusiv pe intuiție (tributari argumentelor subiective de tipul „mi se pare mie că…”, „știu eu că…”) sunt mai înclinați să creadă și să amplifice conținutul înșelător decât cei care analizează și evaluează cu atenție informațiile la care sunt expuși. De asemenea, cei cu orientări politice extremiste sunt mai vulnerabili în fața dezinformării deoarece știrile false și teoriile conspiraționiste exploatează în mare măsură asemenea atitudini.
Citește mai mult:
psychologytoday.com – 7 Reasons Why We Fall for Fake News
firstdraftnews.org – The psychology of misinformation: Why we’re vulnerable
Parteneriatul digital transatlantic
În urma Summitului din 15 iunie 2021, liderii UE și SUA au subliniat nevoia unei cooperări transatlantice, pentru a răspunde provocărilor generate de ascensiunea Chinei în plan tehnologic și digital. Potrivit declarațiilor, cei doi parteneri au convenit asupra instituirii unui Consiliu UE-SUA pentru comerț și tehnologie (TTC), prin care vor fi stabilite grupuri de lucru în sectoarele: inteligență artificială, securitate cibernetică, competitivitate, gestionarea datelor, reglementarea platformelor digitale și aprovizionarea cu semiconductori. Discuțiile privind parteneriatul digital au scos în evidență și unele divergențe dintre UE și SUA. Liderii europeni au reiterat faptul că legislația și practicile de transfer a datelor personale din SUA nu respectă standardele europene, iar SUA au evidențiat necesitatea impozitării tuturor companiilor multinaționale, nu doar a celor tehnologice.
Citește mai mult:
gandul.ro – Spre o alianță digitală transatlantică?
cnbc.com – America and Europe will create a joint tech council to craft new rules on trade
Studiu INSCOP Research: Românii au mai multă încredere în țările din Vest decât în cele din Est
East-West Divide in the European Union: Legacy or Developmental Failure? – Clara Volintiru, Alina Bârgăoanu, George Ștefan, Flavia Durach
Noutăți despre ultima întrunire a Consiliului European
Liderii UE s-au reunit pe 24 și 25 mai la Bruxelles pentru summitul Consiliului European. În prima zi, s-au abordat subiecte precum COVID-19, migrația, securitatea cibernetică și relațiile externe, inclusiv relațiile cu Turcia și Rusia. Consiliul European dorește o colaborare treptată cu Turcia, în timp ce atitudinea față de Rusia rămâne rezervată. Consiliul s-a mai pronunțat în privința Belarusului, solicitând eliberarea deținuților politici și a tuturor persoanelor sechestrate în mod arbitrar de către regimul Lukaşenko.
Citește mai mult:
caleaeuropeana.ro – Liderii UE invită Eurogrupul să convină asupra unui plan de lucru etapizat și cu termene precise cu privire la toate elementele restante necesare pentru finalizarea uniunii bancare
Compania Google – investigată de UE
Uniunea Europeană a inițiat o nouă investigație privind tacticile anti-concurențiale ale gigantului Google. Autoritățile europene suspectează gigantul din Silicon Valley că s-ar fi folosit de poziția sa dominantă de piață în detrimentul competiției din piața publicitară. Activitățile publicitare reprezintă cheia succesului companiei americane, dar anumite practici au atras nu numai atenția negativa a autorităților, ci și amenzi semnificative. Inițiativa blocului comunitar reprezintă încă un pas către reglementarea companiilor „big tech” și protejarea întreprinderilor autohtone, mișcare ce poate fi observată la nivel global. De exemplu, compania Google este investigată concomitent în India, acuzată fiind de practici anti-concurențiale, de data aceasta în legătură cu piața televizoarelor inteligente.
Citește mai mult:
ec.europa.eu – Antitrust: Commission fines Google €1.49 billion for abusive practices in online advertising
#InechitateaVaccinului
Turneul diplomatic a lui Antony Blinken în Europa de Vest
Secretarul de stat american Antony Blinken a efectuat un turneu diplomatic în Germania, Franța și Italia, cu scopul consolidării relațiilor dintre SUA și aceste state. Blinken s-a întâlnit cu cancelarul german, Angela Merkel pentru a evidenția importanța relației dintre SUA și Germania. A luat parte, apoi, la cea de-a doua conferință de la Berlin cu privire la situația din Libia, conferință unde s-a întâlnit cu președintele francez Emmanuel Macron. În Italia, a condus, alături de ministrul italian de externe, Luigi Di Maio, o reuniune a coaliției internaționale de combatere a organizaţiei Statului Islamic, turneul fianlizându-se cu participarea la reuniunea miniștrilor de externe G20.
Citește mai mult:
state.gov – Secretary Blinken’s Travel to Germany, France, Italy, and the Vatican