Newsletterul ANTI-FAKE (19-26 iulie)

Algoritmii TikTok te cunosc mai bine decât crezi

Cum a ajuns TikTok rețeaua socială cu cea mai rapidă creștere? Secretul stă în capacitatea de a furniza conținut hiper-personalizat, în acord cu stările de spirit și emoțiile utilizatorilor.  Publicația Wall Street Journal a făcut un experiment în acest sens. Jurnaliștii au creat peste 100 de conturi automate de TikTok (boți), pe care le-au înzestrat cu preferințe și interese specifice. Algoritmul TikTok a descifrat aceste preferințe individuale în mai puțin de două ore de activitate pe platformă și a creat o experiență unică pentru fiecare profil. De exemplu, pentru un bot care era programat să se comporte ca o persoană deprimată, TikTok a configurat un flux video în care peste  90% din conținut era legat nemijlocit de tristețe, depresie și probleme de sănătate mintală.

Cum se realizează hiper-personalizarea conținutului afișat? Atunci când este creat un nou cont, algoritmul TikTok începe prin a-i furniza clipurile cele mai populare. Aplicația măsoară intensitatea interacțiunii cu acest conținut, cum ar fi timpul petrecut urmărind un anumit clip, sau de câte ori acesta este revăzut de către utilizator. Dintr-o asemenea analiză rezultă indicii importante despre interesele neexprimate ale fiecărui utilizator și chiar despre profilul său emoțional.

Utilizatorii sunt împinși în bule informaționale nișate, ceea ce crește riscul să fie expuși la un conținut dăunător. În experimentul menționat, boții care au manifestat interese politice generale au fost expuși, în cele din urmă, unui conținut din ce în ce mai extrem, ajungând până la a vizualiza aproape exclusiv clipuri despre teorii ale conspirației și mișcarea QAnon. Boții pot fi reprogramați pentru a evada din acest spațiu online limitativ. În schimb, utilizatorii reali renunță mult mai greu la preferințele care le reconfirmă în permanență viziunea subiectivă despre realitate.

Citește mai mult:

www.theverge.com‘Filter Bubble’ author Eli Pariser on why we need publicly owned social networks

Date statistice prezentate distorsionat pentru a susține narațiuni înșelătoare despre vaccinurile anti-COVID-19

Afirmație problematică/ înșelătoare:

„Rapoartele oficiale VAERS indică mii de decese și sute de mii de vătămări cauzate de vaccinurile împotriva Covid-19 în SUA”

Explicație/Context:

Sistemul VAERS reprezintă o bază de date care colectează, pe bază voluntară, raportări neverificate ale evenimentelor adverse post-vaccinare din partea oricărei persoane care a fost vaccinată în SUA (deci este un sistem care funcționează pe baza auto-raportării). Potrivit autorităților din SUA, datele preluate din cadrul VAERS nu pot fi utilizate pentru a determina dacă un vaccin a cauzat sau a contribuit la un eveniment advers sau o boală, deoarece raportările pot conține informații incomplete, inexacte, coincidențe sau fapte ce nu pot fi verificate.

Încă de la declanșarea campaniilor de vaccinare împotriva COVID-19, în decembrie 2020, în spațiul online au circulat numeroase articole care susțineau că „datele guvernamentale din SUA” indică „sute de mii de raportări de vătămări în urma vaccinurilor anti-covid”. Potrivit acestor articole, baza de date care înregistrează reacțiile adverse în urma unui vaccin, VAERS, arată că „vaccinurile anti-COVID-19 provoacă mii de decese în SUA”. De fapt, sistemul VAERS reprezintă o bază de date care colectează, în mod voluntar, raportări neverificate ale evenimentelor și reacțiilor post-vaccinare din partea oricărei persoane care a fost vaccinată în SUA (deci funcționează pe bază de auto-raportare). Potrivit autorităților din SUA, datele preluate din cadrul VAERS nu pot fi utilizate pentru a determina dacă un vaccin a cauzat sau a contribuit la un eveniment advers sau o boală. VAERS precizează că raportările pot conține informații incomplete, inexacte, coincidențe sau fapte ce nu pot fi verificate.

Citește fact-checking-ul integral aici.

Să nu fim pasivi în așteptarea dezinformării!

Atacurile cibernetice de tip ransomware reprezintă una dintre amenințările majore despre care se vorbește tot mai des în ultima perioadă. Acestea folosesc un software malițios (malware) ce „împiedică accesul la fișiere sau chiar la întregul sistem informatic infectat, până la plata unei „recompense” (ransom)”. Totuși, există amenințări mai puțin costisitoare și mai ușor de implementat: campaniile orchestrate de dezinformare care targetează persoane, organizații sau chiar societăți întregi, prin compromiterea alegerilor și punerea sub semnul îndoielii a unor argumente dovedite științific pe subiecte critice, cum sunt schimbările climatice sau vaccinarea. Astfel de campanii de dezinformare – din ce în ce mai des întâlnite – sunt puse la punct de o suită de actori individuali sau statali, care doresc să obțină profit de pe urma acțiunii de dezinformare, persoane care cred și promovează narațiuni conspiraționiste sau persoane cu viziuni politice extremiste. În acest context, atât companiile, cât și alte ținte posibile ale unor astfel de campanii nu ar trebui să adopte o atitudine pasivă, așteptând să se întâmple ceva înainte să acționeze, ci ar trebui să își evalueze potențialele zone vulnerabile și să se pregătească, în mod responsabil, să lupte împotriva informațiilor false, în eventualitatea în care acestea ar fi lansate. Această atitudine proactivă, alături de trasarea clară a responsabilităților celor implicați în lupta contra dezinformării pot contribui la succesul unor acțiuni menite să limiteze, pe cât posibil, nu numai magnitudinea unei astfel de campanii, ci și efectele lor negative.

Citește mai mult:

theconversation.comDisinformation campaigns are murky blends of truth, lies and sincere beliefs – lessons from the pandemic

bloomberg.comOnline Disinformation Campaigns Undermine African Elections

De ce unii oameni etichetează anumite informații drept „fake news”

Uneori, neîncrederea în mass media tradiționale ca sursă legitimă de știri și informații derivă din trăsăturile psihologice. De exemplu, există cercetări care arată faptul că unii oameni etichetează anumite știri drept „fake news” din nevoia personală de a găsi o ordine în ceea ce se întâmplă în jur (personal need for structure), de a structura mediul înconjurător astfel încât să evite, pe cât posibil, incertitudinea și, deci, haosul. Studiul, realizat pe un eșantion de 2800 de participanți din șase țări, demonstrează că există o legătură între această nevoie personală și tendința oamenilor de a eticheta o informație drept „fake news”. Mai exact, indivizii care au o nevoie mai ridicată de a găsi o ordine în ceea ce se întâmplă în jurul lor au o predilecție de a crede că anumite informații înșelătoare sunt răspândite în mod intenționat de către jurnaliști și nu sunt rezultatul unor simple erori. Pentru astfel de indivizi, a crede că informațiile înșelătoare din mass-media sunt transmise în mod intenționat este o acțiune care implică o doză mai mare de control asupra lumii înconjurătoare decât a crede că jurnaliștii transmit informații înșelătoare din neglijență. Problema este că această predispoziție spre scepticism și suspiciune îi poate direcționa pe oameni către sursele alternative de informare, care, de cele mai multe ori, nu respectă coduri profesionale și nu sunt supuse unor activități de verificare și filtrare a informațiilor prezentate. Uneori, acest ecosistem media alternativ devine o sursă importantă de dezinformare. O soluție pentru a limita această acțiune de etichetare a informațiilor drept fake cu unicul scop de a se autoconvinge că există ordine în lumea înconjurătoare este aceea de a-i ajuta pe oameni să își depășească nevoia excesivă de control.

Citește mai mult:

theatlantic.comSome Real News About Fake News

cits.ucsb.eduWhere Does Fake News Come From?

Rolul Facebook în mișcarea anti-vaccin, un subiect nuanțat

Pe fondul unui ritm descrescător al campaniei de vaccinare și al creșterii numărului de infectări, administrația de la Casa Albă și Facebook au făcut un schimb dur de replici. Purtătorul de cuvânt pentru Sănătatea Publică în SUA a semnalat faptul că platformele sociale periclitează vieți și prelungesc pandemia prin dezinformarea pe care o propagă/ găzduiesc. Președintele Joe Biden a reiterat sentimentul anti-Facebook, acuzând compania că „omoară oameni”, fapt ce a forțat un răspuns defensiv din partea gigantului tech. Deși dezinformarea pe Facebook joacă un rol în decizia oamenilor de a refuza vaccinul – și nu doar în SUA – este posibil ca acest tip de acuzații să nu fie neapărat productiv. Jurnalistul New York Times, Charlie Warzel, avertizează că astfel de poziții binare, Biden versus Facebook, nu duc la o ameliorare a situației. Dezinformarea pe care social media o amplifică, dar nu o creează, în mod necesar, trebuie combătută pe mai multe fronturi, care implică, dar nu se reduce la responsabilitatea platformelor digitale.

Citește mai mult:

Slate.com – The Truth About Facebook’s Anti-Vax Problem

Aur la Campionatul Internațional de Robotică

În perioada 16-17 iulie 2021 a avut loc Campionatul Internaţional de Robotică de la Chicago unde echipa României a reușit să se claseze pe locul I și să realizeze un nou record mondial la puncte. Conform coordonatorului echipei, Ionuț Panea, campionatul a fost „extraordinar de solicitant, dar copiii erau foarte, foarte motivați”. Echipa de Robotică a României, AutoVortex, a câștigat inițial locului 1 la Campionatul de Robotică Asia-Pacific, iar la Chicago a învins cele mai bune echipe din America, fiind pentru prima dată când o echipă dinafara Americii reușește să câștige campionatul.

Citește mai mult:

Echipa de Robotică a României a obţinut locul… | News.ro

Biden și Merkel nu au depășit divergențele legate de Nord Stream 2  

Președintele SUA, Joe Biden, și cancelarul german, Angela Merkel, nu au reușit să soluționeze disputa privind conducta de gaze naturale Nord Stream 2. În cadrul vizitei recente a cancelarului german la Washington, Joe Biden și-a apărat decizia de a renunța la sancțiuni împotriva Rusiei, deoarece conducta este aproape finalizată. Mai mult, Biden a dat glas preocupărilor cu privire la Rusia care ar putea folosi energia ca armă pentru a constrânge sau a amenința vecinii săi, în special Ucraina. Gazoductul Nord Stream 2, finalizat în proporție de 98%, face legătura între Rusia şi Germania prin Marea Baltică și reprezintă o investiție finanțată în principal de compania rusă Gazprom și alte cinci companii europene. Totuși, Angela Merkel a declarat că UE are „o serie de instrumente” pe care le poate folosi, inclusiv sancțiuni, dacă Rusia va întrerupe transporturile de gaze naturale prin Ucraina.

Citește mai mult:

euronews.comBiden, Merkel fail to resolve differences about Nord Stream 2 gas pipeline 

dw.comGermany, US strike Nord Stream 2 compromise deal

 

Un nou verdict împotriva Facebook, în Austria

Curtea Supremă din Austria a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la un caz referitor la modul în care Facebook procesează datele utilizatorilor. Mai exact, este vorba despre cazul activistului Max Schrems, care a acuzat compania de trei ori, de această dată, pe motiv că nu i-ar fi acordat acces complet la propriile date colectate de companie, conform cerințelor GDPR. „Profiturile Facebook în UE sunt bazate pe eludare”, a relatat acesta. Deși i s-au acordat numai 500 de euro sub formă de compensații, verdictul ar putea avea urmări la nivelul blocului comunitar în ansamblul său. Dacă CJUE va judeca în defavoarea gigantului tech, Facebook va trebui să înceteze să folosească, în mod eronat, datele și să le șteargă pe cele obținute ilegal. În plus, mulți utilizatori europeni ar putea da în judecată compania americană, ceea ce ar impune costuri semnificative pentru Facebook.

Citește mai mult:

Wired.co.uk – How much data did Facebook have on one man? 1,200 pages of data in 57 categories (2012)

Irishtimes.com – All you need to know in the Max Schrems-Facebook case (2017)

#AlgoritmulNeModelează

„Noi modelăm algoritmul, sau algoritmul ne modelează pe noi?”, se întreabă cercetătoarea Alexi Drew, analist RAND Europe, într-o conversație despre necesitatea de a expune mai clar modul de funcționare a algoritmilor, pentru a înțelege cum ne influențează platformele digitale viziunea despre realitate.

Uniunea Sănătății – un proiect din ce în ce mai palpabil

Conform ministrului sloven al sănătății, Janez Poklukar, Slovenia, Portugalia și Germania lucrează la finalizarea negocierilor cu privire la trei proiecte care vor sta la baza Uniunii Sănătății din UE. Pachetul privind uniunea sanității include propuneri de consolidare a Agenției Europene pentru Medicamente (EMA) și a Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), precum și un regulament privind amenințările transfrontaliere la adresa sănătății. La conferința cu privire la implementarea soluțiilor inovatoare pentru sistemele de sănătate, au fost abordate și subiecte precum cele mai bune practici în domeniul sănătății din Uniune și răspândirea variantei Delta a virusului.

Citește mai mult:

EU presidency expects solid results on health union package – EURACTIV.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *