Dezinformarea online, o industrie de zeci de milioane de dolari
Manipularea opiniei pe rețelele sociale de către actori statali care urmăresc interese specifice a devenit o întreagă industrie, și încă una foarte profitabilă. Aceasta este concluzia pe care o putem trage în urma parcurgerii raportului „2020 Global Inventory of Organized Social Media Manipulation”, realizat de către Universitatea Oxford. Raportul studiază evoluția propagandei computaționale, care poate fi descrisă cel mai simplu drept colaborarea perfectă între boți și troli. Factorul uman și factorul tehnologic devin redutabili „soldați” cibernetici puși în slujba guvernelor care recurg la aceste practici de război informațional.
Raportul identifică 81 de state, din toate regiunile globului, implicate în acțiuni de propagandă computațională. Deși platformele digitale au întreprins în ultimii doi ani măsuri pentru eliminarea conturilor și paginilor implicate, sistemul bazat pe postări sponsorizate continuă să funcționeze. În campaniile de ciber-propagandă au fost cheltuite 10 milioane de dolari pentru publicitate online. Cu alte cuvinte, dezinformarea rămâne o industrie profitabilă pentru companii precum Google, pe care un alt studiu o identifică drept principala beneficiară a monetizării dezinformării.
O altă concluzie privind uzina dezinformării este că tot mai multe companii private sunt cooptate în astfel de demersuri. Raportul identifică 48 de țări care au înrolat companii private pentru operațiunile lor de propaganda computațională, în creștere față de anii precedenți. Acestea au fost plătite cu nu mai puțin de 60 de milioane de dolari din 2009 și până acum. Companiile private oferă servicii precum crearea conturilor false, identificarea publicurilor prin micro-targetare, și utilizarea unui arsenal de tehnici de amplificare artificială a mesajelor politice dorite.
Propaganda nu este un fenomen nou, dar s-au schimbat „armele”. Noul arsenal de tehnici digitale creează terenul de joc ideal, unul în care propaganda online circulă mai repede, mai departe, cu mai multă precizie și eficiență decât cea creată cu mijloace tradiționale.
Citește mai mult:
publishersweekly.com – Information Wars: How We Lost the Global Battle Against Disinformation and What We Can Do About, carte de Richard Stengel
Cazul Indiei: contrastul dintre relatările din social media și catastrofa sanitară
În ultimele săptămâni, în spațiul public românesc au circulat intens numeroase declarații din partea unor persoane, unele cu zeci de mii de urmăritori pe rețelele sociale, precum și o serie de articole pe unele website-uri, despre situația actuală din India care ar fi reușit „o performanță incredibilă”, devenind „țara miracol” și un adevărat „exemplu” în lupta cu pandemia de COVID-19. Afirmațiile – din spațiul online, promovate inclusiv în mass media mainstream (în special TV) – fac referire la mai multe aspecte ale pretinsei performanțe, printre care faptul că „India nu a făcut nicio vaccinare şi nu mai are nicio pandemie”, „coronavirusul a devenit o infecție sporadică”, respectiv „dovada că introducerea regimului de carantină națională/locală nu are efecte”. Datele – nereale și nesusținute de dovezi – despre situația din India au fost încadrate unor narațiuni înșelătoare/ deformate, care să pună sub semnul întrebării campania de vaccinare, măsurile de protecție (evitarea aglomerațiilor, interzicerea adunărilor publice, purtarea măștii) și protocoalele medicale existente (miracolul indian a fost pus și pe seama utilizării Invermectinei).
Citește fact-checking-ul integral aici.
Efectul adevărului implicit: conținutul care nu este marcat drept fals nu este neapărat adevărat
Etichetarea titlurilor și a conținuturilor înșelătoare sau pur și simplu false este o măsură adoptată deja de anumite platforme digitale, precum Facebook, iar eficiența acestei măsuri în limitarea răspândirii dezinformării este dovedită în anumite cazuri. Conținutul înșelător sau fals, demontat de către organizațiile de fact-checking, este etichetat astfel încât să fie vizibil pentru toți utilizatorii. Totuși, studiile arată că etichetarea anumitor titluri sau știri ca fiind false poate induce cititorilor ideea greșită că toate celelalte titluri sau știri rămase neetichetate sunt corecte și valide, ceea ce nu este întotdeauna cazul. Acest lucru poate fi explicat prin prisma efectului adevărului implicit (implied truth effect). Oamenii tind să creadă că tot ceea ce nu este marcat în mod explicit ca fiind fals este corect, cu toate că pot exista numeroase ocazii în care anumite conținuturi false să fi „scăpat pe sub radar”, rămânând nemarcate corespunzător.
Citește mai mult:
https://www.bbc.com/news/blogs-trending-49449005
https://www.pnas.org/content/118/5/e2020043118
https://firstdraftnews.org/latest/the-psychology-of-misinformation-why-its-so-hard-to-correct/
Conversație cu Albert Einstein digital
În 1955, se stingea din viață revoluționarul fizician Albert Einstein. Decenii mai târziu, printr-o colaborare dintre două companii specializate în inteligență artificială, vocea omului de știință este readusă la viață. UneeQ, în parteneriat cu Aflorithmic, a reușit să recreeze personalitatea teoreticianului sub forma unui chatbot – un robot digital ce poate interacționa cu alte persoane. La baza tehnologiei se află numeroasele publicații ale lui Einstein, la care se adaugă puținele înregistrări ce au dat o voce chatbot-ului. Astfel, creatorii au reușit să simuleze umorul, căldura, dar și cunoștințele marelui fizician, notabile atât la nivelul vocii, cât și al discursului. În ceea ce privește performanța, programul este similar unui asistent virtual precum Siri sau unui chatbot pentru serviciul clienți. Albert Einstein a fost ales pentru popularitatea sa, pentru a demonstra viabilitatea conceptului, însă orice personalitate istorică ar putea fi transformată, curând, într-un partener virtual de conversație.
Citește mai mult:
Medium.com – Conversational AI: How Do Chatbots Work?
UiPath, prima companie românească listată la Bursa din New York
După ce în 2018, UiPath a fost evaluată la peste un miliard de dolari, devenind primul start-up românesc care a dobândit statutul de „unicorn”, compania a fost listată la Bursa din New York cu o valoare de 29 de miliarde de dolari. Start-up-ul înființat în anul 2005 a valorificat cu succes cererea mare a investitorilor pentru inovații în domeniul tehnologic. Astfel, UiPath a reușit să-și majoreze intervalul de preț vizat cu ocazia ofertei publice inițiale (IPO), de la un interval cuprins între 43 și 50 de dolari pe acțiune, până la unul cuprins între 52 și 54 de dolari pe acțiune. La finalul anului 2020, compania a înregistrat venituri de 607,60 de milioane de dolari și dorește să își continue creșterea, pe fondul interesului crescut al companiilor privind automatizarea proceselor de business.
Citește mai mult:
Centrul CYBER al UE, găzduit la București
Pe fondul preocupărilor de asigurare și sporire a securității infrastructurii digitale, Consiliul Uniunii Europene a adoptat marți, 20 aprilie, regulamentul de instituire a Centrului european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică (Centrul Cyber), cu sediul la București. Prin această inițiativă, se dorește construirea unui centru european de expertiză tehnologică în materie de securitate cibernetică, cu rol de gestionare a fondurilor europene dedicate cercetării în domeniul securității cibernetice, disponibile prin programele de finanțare ale UE, Europa Digitală și Orizont Europa și care va coopera cu Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA). Centrul va genera oportunități de dezvoltare a domeniului digital, jucând un rol important pentru economia națională și pentru creșterea prestigiului țării la nivelul Uniunii Europene.
Citește mai mult:
Apel pentru consolidarea cooperării franco-germane
În cursul vizitei recente la Paris, Ministrul german al Apărării, Annegret Kramp–Karrenbauer, a accentuat necesitatea intensificării cooperării franco-germane în vederea combaterii tensiunilor și provocărilor actuale la adresa securității UE. Ministrul german consideră că intruziunile Rusiei în spațiul aerian al statelor baltice, atacurile cibernetice și campaniile de dezinformare generate de China constituie amenințări imediate pentru coeziunea europeană. Aceste provocări strategice pentru UE necesită un răspuns rapid în cazul unor conflicte sau crize externe și vor putea fi depășite prin consolidarea cooperării dintre Franța și Germania în materie de securitate și apărare.
Citește mai mult:
theconversation.com – Russia and China present a united front to the west – but there’s plenty of potential for friction
consilium.europa.eu – Cooperarea UE în materie de securitate și apărare
Planul UE privind Inteligența Artificială
Comisia Europeană a propus Planul Coordonat privind Inteligența Artificială (IA), care prevede noi norme care să asigure că sistemele de IA utilizate în UE sunt sigure, transparente și se află sub control uman. Reglementările vor avea la bază un cadru juridic privind IA și un sistem de clasificare a echipamentelor tehnice în funcție de gradul de risc pe care îl prezintă pentru utilizatori. Noile măsuri vor interzice implementarea sistemelor de AI care manipulează comportamentul uman pentru a împiedica utilizatorii să își exercite liberul arbitru sau sistemele care permit guvernelor să efectueze o evaluare a comportamentului social. Planul va fi aplicat unitar în toate statele membre pentru a garanta respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor și ale companiilor din UE.
Citește mai mult:
politico.eu – 6 key battles ahead for Europe’s AI law
digital-strategy.ec.europa.eu – A European approach to Artificial intelligence
#ÎncredereÎnInteligențaArtificială
„Dezvoltarea Inteligenței Artificiale într-o manieră care să ne inspire încredere este o obligație, nu o opțiune. Uniunea Europeană devine vârful de lance în stabilirea unor reglementări la nivel global, care să facă din Inteligența Artificială o tehnologie demnă de încredere.”
Declarația Vicepreședintelui executiv pentru mediul digital al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, cu ocazia prezentării Pachetului legislativ în Domeniul Inteligenței Artificiale (21 aprilie)
Consecințele recunoașterii genocidului armean de către Președintele SUA
Pe 24 aprilie, președintele SUA Joe Biden a devenit primul șef de stat american care folosește în mod oficial termenul de „genocid” pentru a descrie masacrul asupra armenilor produs de către Imperiul Otoman în 1915, în timpul Primului Război Mondial. Deși recunoscut de istorici și de peste 20 de state, acest subiect și încadrarea lui subsecventă sunt vehement contestate de către Turcia. SUA a evitat mult timp o poziție oficială pe marginea subiectului, de teama vulnerabilizării relațiilor cu Turcia, țară-membră NATO și partener în lupta împotriva ISIS. Declarația președintelui Biden este susținută de membrii Congresului, care au votat în 2019 o rezoluție fără caracter obligatoriu, prin care se recunoaște încadrarea acestui eveniment în categoria „genocid”. În contextul amplificării tensiunilor din proximitatea Turciei, reacția acestui stat merită urmărită și analizată cu atenție.