Digitalizarea educației trebuie să continue
Un raport comandat de către Comisia Europeană estimează impactul pe care școala online îl are asupra elevilor. Datele disponibile sugerează o scădere a calității învățării. Modalitățile prin care este afectat procesul educativ sunt variate. Pe de o parte, elevii petrec cu până la opt ore mai puțin pe săptămână învățând decât înainte. Pe de altă parte, starea lor psihologică se degradează în izolare și apar manifestări de stres adaptativ, iar motivația și stima de sine scad în absența experiențelor de grup. Nu în ultimul rând, contextul financiar, locativ și atmosfera familială devin surse de inegalitate între elevi.Deși datele statistice confirmă ceea ce bănuiam cu toții privind consecințele negative ale educației online, acest lucru nu trebuie să descurajeze procesul de digitalizare al educației, care, cel puțin în România, se află încă în stadiu incipient. În măsura în care pot fi depășite barierele de acces și implicare de care se lovesc elevii din medii defavorizate, perioada pe care o traversăm are și un potențial transformator.
După revenirea la ore, aplicațiile digitale pot reforma actul de predare la clasă. Dacă este însoțită de adaptarea corespunzătoare a conținutului, integrarea tehnologiei răspunde mai bine stilului de învățare al nativilor digitali, care sunt mai puțin deschiși metodelor clasice decât generațiile anterioare. În plus, simpla îndemânare de a folosi tehnologia (pe care aceștia o dobândesc încă din primii ani de viață) nu înseamnă și abilitatea de orientare în ecosistemul media digital. Digitalizarea „forțată” a educației va conduce, pentru elevi și profesori deopotrivă, la o mai bună înțelegere a ecosistemului digital și la un grad mai mare de alfabetizare media (media and information literacy). Va crește astfel rezistența la dezinformare și la amenințările de securitate cibernetică. Generațiile în formare vor fi mai bine echipate inclusiv pentru meseriile viitorului, dominate de digitalizare, utilizarea pe scară largă a inteligenței artificiale, big data analytics, automatizare.
Citește mai mult:
Sugestii pentru identificarea fake-ului
În ultima perioadă, tot mai mulți cercetători preocupați de studiul dezinformării atrag atenția asupra faptului că fie au acces limitat la date referitoare la comportamentul digital al oamenilor, fie nu au deloc (în special din cauza aspectelor legate de confidențialitate). Lipsa datelor reale este asociată cu o imagine distorsionată asupra întregului ecosistem digital în care sălășluiește un fel aparte de dezordine – cea informațională. În opinia cercetătorilor, platformele digitale – principalele motoare de creare și amplificare a conținutului înșelător sau fals – ar trebui să ofere acces facil la date reale și complete. De exemplu, dacă platformele digitale ar oferi date despre cine și când a citit un anumit conținut (înșelător sau nu), dacă l-a distribuit sau nu și/ sau alte informații similare, atunci misterul care înconjoară dezinformarea din mediul digital s-ar diminua considerabil și, deci, s-ar putea ajunge mai ușor pe urmele fake-ului.
Citește mai mult:
medium.com – Data and Misinformation Part 3
disinfobservatory.org – Social Observatory for Disinformation and Social Media Analysis
Cum au fost identificați protestatarii de la Capitoliu?
În urma protestelor violente de la Washington, autoritățile americane au inițiat o anchetă pentru identificarea atacatorilor. FBI a creat o platformă online pentru a colecta informații, fotografii și clipuri video cu protestatarii care au luat cu asalt Capitoliul pe 6 ianuarie. Mai mulți protestatari au putut fi identificați datorită aplicațiilor de dating. Atacatorii au postat clipuri și fotografii din timpul asaltului, iar utilizatorii au raportat autorităților conturile acestora. De asemenea, pentru a facilita identificarea atacatorilor, un website american a reușit, prin tehnologia de recunoaștere facială, să creeze o bază de fotografii cu protestatarii care au pătruns în Capitoliu.
Citește mai mult:
vox.com – The Capitol rioters put themselves all over social media. Now they’re getting arrested
bbc.com – Capitol riots: Who broke into the building?
Algoritmii dictează. Ce măsuri pot fi luate?
Majoritatea platformelor digitale utilizează algoritmi pentru a filtra cât mai eficient conținutul și a oferi recomandări potrivite utilizatorilor. În baza preferințelor și căutărilor personale, utilizatorul obține o versiune a realității din jurul său, dictată de algoritmi. Platformele digitale ar putea limita efectele negative produse de algoritmi prin impunerea unor reglementări transparente a algoritmilor care amplifică conținutul fals, teoriile conspirației și dezinformarea sau prin revenirea la afișarea informațiilor în ordine cronologică, fără prioritizare. De asemenea, o soluție majoră ar putea fi reprezentată și de posibilitatea ca utilizatorii să poată gestiona personal recomandările afișate.
Citește mai mult:
theconversation.com – Do social media algorithms erode our ability to make decisions freely?
ft.com – Online algorithms should face regulatory scrutiny, says UK watchdog
România acordă prea puțină atenție prevenției în sănătate
knowledge4policy.ec.europa.eu – Preventive medicine
Clase de liceu mai puțin aglomerate
playtech.ro – Lipsa profesorilor din școlile românești, o problemă majoră, iar pandemia a acutizat deficitul
romania.europalibera.org – Cea mai mare problemă a elevilor la școala online: lipsa competențelor digitale ale profesorilor
„Taxa Google” și „taxa Tobin” aduc Spaniei 1 miliard de euro la buget
Primele impozite generate în urma intrării în vigoare în data de 16 ianuarie a taxei digitale introdusă de Spania, asupra companiilor tehnologice, vor fi colectate în martie și aprilie. „Taxa Google” prevede impozitarea cu 3% a veniturilor companiilor tehnologice mari. Printre principalii beneficiari ai acestor venituri suplimentare se numără sectorul turistic și serviciile. Spania a fost avertizată că un astfel de demers va reduce numărul investițiilor din sectorul digital, iar SUA susține că taxa discriminează companiile americane, restricționează comerțul internațional și nu este în concordanță cu principiile internaționale de taxare. Tot în data de 16 ianuarie a intrat în vigoare și „taxa Tobin”, care prevede un impozit de 0,2% asupra operațiunilor de vânzare-cumpărare de acțiuni a unor companii spaniole evaluate la peste un miliard de dolari.
Citește mai mult:
euractiv.com – Spain’s new Google and Tobin taxes to generate about €1 billion this year
Inteligența artificială va domina securitatea cibernetică
zdnet.com – AI set to replace humans in cybersecurity by 2030, says Trend Micro survey
Prima informație contează cel mai mult
Din ce cauză putem cădea pradă dezinformării din mediul online? Multe explicații oferite în acest sens au legătură cu o serie de erori cognitive care au fost inventariate într-un index. În această categorie intră și „efectul de ancorare” (anchoring bias). Acesta se referă la tendința noastră de a lua drept punct de referință prima informație pe care o primim cu privire la un subiect. Ea funcționează ca o ancoră, iar toate celelalte informații pe care le întâlnim ulterior despre subiectul respectiv sunt raportate la aceasta. Efectul de ancorare acționează în sensul consolidării credinței în teoriile conspirației. Acestea oferă interpretări ale evenimentelor despre care există puține informații. Astfel, după o primă expunere la o anumită narațiune conspiraționistă, faptele și informațiile ulterioare sunt percepute drept dovezi care susțin narațiunea inițială.
Citește mai mult:
medium.com – How Cognitive Bias Fuels Coronavirus Fake News
theatlantic.com – The Cognitive Biases Tricking Your Brain
Prima informație contează cel mai mult
Din ce cauză putem cădea pradă dezinformării din mediul online? Multe explicații oferite în acest sens au legătură cu o serie de erori cognitive care au fost inventariate într-un index. În această categorie intră și „efectul de ancorare” (anchoring bias). Acesta se referă la tendința noastră de a lua drept punct de referință prima informație pe care o primim cu privire la un subiect. Ea funcționează ca o ancoră, iar toate celelalte informații pe care le întâlnim ulterior despre subiectul respectiv sunt raportate la aceasta. Efectul de ancorare acționează în sensul consolidării credinței în teoriile conspirației. Acestea oferă interpretări ale evenimentelor despre care există puține informații. Astfel, după o primă expunere la o anumită narațiune conspiraționistă, faptele și informațiile ulterioare sunt percepute drept dovezi care susțin narațiunea inițială.
Citește mai mult:
medium.com – How Cognitive Bias Fuels Coronavirus Fake News
theatlantic.com – The Cognitive Biases Tricking Your Brain
China vrea să coopereze cu statele din Centrul și Estul Europei
g4media.ro – Beijingul bate din nou la poarta Europei Centrale şi de Est