Fața întunecată a tehnologiilor digitale: supraveghere și control
Un raport solicitat de Parlamentul European investighează modul în care unele state autoritare folosesc tehnologiile digitale aducând atingere drepturilor fundamentale. Principala tendință a ultimilor ani se referă la dezvoltarea unor sisteme ubicue de colectare a datelor, inclusiv prin supraveghere biometrică, cu sprijinul inteligenței artificiale. Datele cetățenilor sunt exploatate intensiv în mai multe domenii ale vieții publice, cum ar fi distribuția serviciilor publice vitale, servicii medicale, poliție, justiție, educație, finanțe, migrație și comerț. Marea problemă asociată acestor practici este că ele accentuează bias-urile, deschid calea către posibile discriminări și sunt aplicate netransparent.
Alte modalități de utilizare a tehnologiei pentru control social includ instrumentele și metodele „tradiționale” (blocarea accesului la internet și supravegherea în masă), cele de ultimă generație (hacking guvernamental, campanii de hărțuire online sprijinite din umbră de stat) și practici transnaționale (vizarea diasporei și exportul de tehnologie de supraveghere). Implicațiile sunt importante în contexte de criză, când statele ar putea folosi tehnologiile digitale în scopuri de control într-o manieră disproporționată sau nejustificată.
În sens mai larg, problema ne privește pe toți, nu doar pe cetățenii din statele autoritare. Practicile de mai sus se încadrează într-un curent mai larg, cel al capitalismului de supraveghere. Shoshana Zuboff, profesor emerit la Harvard Business School, face un portret sumbru al modului în care acest climat constant de monitorizare dăunează democrației: „Prin capitalism de supraveghere înțeleg utilizarea unilaterală a experienței umane văzută ca materie primă gratuită în vederea colectării datelor comportamentale. Aceste date sunt apoi agregate și ambalate ca produse de predicție și vândute […] clienților cu interese comerciale.” Capitalismul de supraveghere erodează democrația prin reducerea autonomiei de acțiune și de gândire și ne afectează dreptul la viața privată.
Citește mai mult:
https://www.opendemocracy.net/ – „Surveillance is the business model of the internet”
Filmări înșelătoare cu persoane vaccinate de care s-ar lipi magneți
În ultimele săptămâni, atât în spațiul online românesc, cât și internațional, au circulat intens mai multe postări, videoclipuri și articole în care unele persoane declarau și „demonstrau” în cadrul unor filmări, punându-și magneți pe piele, că vaccinul împotriva COVID-19 ar conține un microcip sau unele metale.
Încă de la începutul pandemiei de COVID-19, atunci când vaccinurile împotriva COVID-19 erau în etapa de dezvoltare, în spațiul online au circulat numeroase informații false, teorii ale conspirației și ipoteze potrivit cărora vaccinul împotriva COVID-19 va conține un cip/microcip/nanocip sau un cip „activat” prin tehnologia 5G, conceput pentru a monitoriza și controla populația. Aceste narațiuni fără suport științific, demontate deja de experți din domeniul medical, au alimentat constant neîncrederea și frica unor persoane față de vaccinurile autorizate în acest moment împotriva COVID-19.
Citește fact-checking-ul integral aici.
Adolescenții care demontează conținuturi înșelătoare
MediaWise Teen Fact-Checking Network reunește o echipă de adolescenți care analizează conținutul viral pe rețelele sociale, pentru a lua urma fake-ului și a demonta afirmațiile înșelătoare sau false. Inițiativa acestora, denumită „Is this legit?” și aflată sub umbrela International Fact-Checking Network, s-a concretizat într-o serie de videoclipuri de alfabetizare media și fact-checking, care au fost lansate și promovate pe YouTube. Cu ocazia celei de-a 30-a ediții din serie, Poynter a prezentat topul celor mai virale conținuturi înșelătoare identificate până în prezent de această echipă.
Topul este ocupat de afirmațiile care pun la îndoială gravitatea maladiei asociate virusului SARS-CoV-2, echipa demontând frecvent informații înșelătoare cu privire la rata de mortalitate asociată virusului, pe cele potrivit cărora virusul SARS-CoV-2 este o simplă gripă; tot în prima parte a clasamentului se află conţinuturile înşelătoare despre remediile minune care ar preveni răspândirea noului coronavirus, precum injectarea de înălbitor, folosirea hidroxiclorochinei, consumul de marijuana sau de nicotină; pe locul al treilea se află teoriile conspiraționiste cu privire la testele COVID-19 despre care s-a spus, în mod eronat, că ar favoriza apariția bolii și că ar conține nanoparticule care intră în creierul uman, permiţând, astfel, monitorizarea oamenilor. Echipa a demontat o serie întreagă de afirmații înșelătoare cu privire la corectitudinea alegerilor prezidențiale din SUA și la asaltul asupra Capitoliului, din 6 ianuarie 2021, precum și conținuturi false care s-au viralizat după moartea lui George Floyd.
Citește mai mult:
MediaWise – A DIGITAL MEDIA LITERACY PROJECT OF THE POYNTER INSTITUTE
De ce să nu atragi public atenția celor care distribuie conţinuturi false
Cum ar putea utilizatorii de social media să conștientizeze mai ușor pericolele asociate amplificării unui conținutul înșelător? O cercetare recentă arată că, în momentul în care utilizatorilor li se atrage atenția să reflecteze cu privire la potenţialul înşelător al unui titlu, şansele ca aceştia să mai distribuie materialul respectiv scad. Pe de altă parte, o analiză experimentală care vizează eficiența metodelor de demontare a conținutului fals pe Twitter oferă date surprinzătoare. Metoda prin care un utilizator este atenţionat, pe bază de dovezi, de către un alt utilizator, pentru postarea de conținut înșelător nu este tocmai eficientă pentru limitarea amplificării mesajului. Corecția publică poate declanșa o contrareacție, de multe ori puternic emoțională, din partea utilizatorilor, care devin şi mai determinați să distribuie acel conținut și să utilizeze un limbaj toxic în postările ulterioare. Utilizatorul care este corectat se simte amenințat, intră în defensivă și percepe corecția ca pe o confruntare. Aceste cercetări indică faptul că practica de a atrage atenția în mod public celor care amplifică informații înșelătoare pe rețelele sociale poate avea efect de bumerang și se poate dovedi mai puțin eficientă decât semnalarea automatizată/ impersonală a lipsei de acuratețe a informațiilor.
Citește mai mult:
scientificamerican.com – Most People Don’t Actively Seek to Share Fake News
journalistsresource.org – Why do Americans share so much fake news? One big reason is they aren’t paying attention, new research suggests
niemanlab.org – Following successful experiments, Twitter will prompt all users to read the articles they’re about to retweet
O nouă tehnologie neuronală
Tastaturile ar putea fi pe cale de dispariție, demonstrează un implant neuronal ce poate recepționa intenția unei persoane paralizate de a scrie. Dispozitivul, care a fost atașat prin 200 de electrozi creierului unei persoane ce și-a pierdut capacitatea de mișcare, a citit și tradus cu succes gândul de a scrie de mână în litere digitale. În trecut, o persoană paralizată era asistată de un sistem controlat de ochii acestuia – un sistem greoi, cu o viteză de 25 de caractere pe minut. Noul dispozitiv, care recepționează activitatea din cortexul motor, atinge o eficienţă de până la 90 de caractere pe minut, cu o acuratețe de până la 99% atunci când este asistat de un sistem de auto-corectare. Tehnologia nu este definitivată pentru a fi aplicată pe scară largă, dar are un potențial considerabil, relatează cercetătorii, saltul de performanță față de modelul anterior fiind promițător. Este probabil ca studiul să motiveze din ce în ce mai multe companii să comercializeze astfel de tehnologii.
Citește mai mult:
Spectrum.ieee.org – How Do Neural Implants Work?
Nevoia de strategii în domeniul securităţii cibernetice
Securitatea cibernetică a căpătat o vizibilitate majoră odată cu adoptarea mediului de lucru hibrid. Conform unui studiu Microsoft, la care au participat șase state din Europa Centrală și de Est, printre care și România, peste jumătate dintre companiile prezente în aceste state nu au o strategie de securitate cibernetică bine definită. Dintre companiile din România participante la studiu, 58% au declarat că nu au o strategie completă atunci când vine vorba de securitatea cibernetică. Principala arie de interes pentru respondenții români (61%) este securizarea accesului la resursele organizaționale, de la domiciliu sau din alte locaţii, iar cea mai mare îngrijorare a companiilor provine din ameninţările de tip ransomware, malware şi din tentativele de phising (tentative de fraudă). De asemenea, 32,5% dintre companii au declarat că nu au întâmpinat probleme de securitate cibernetică, lucru care evidențiază o educație precară în domeniu, procentul fiind cel mai ridicat din regiune. Îngrijorător este faptul că doar 20% dintre companii susțin că vor defini o strategie de securitate, media regională fiind de 46%, iar 10,5% nu consideră necesară îmbunătățirea nivelului de securitate cibernetică.
Citește mai mult:
România va găzdui Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC)
România va găzdui la București Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, E-ARC, care va funcționa sub forma unei instituții publice naționale cu personalitate juridică, subordonată Ministerului Afacerilor Externe. Scopul E-ARC este să promoveze obiectivele României, NATO și UE cu privire la domeniul rezilienței și va permite dezvoltarea unor inițiative în domeniu, având în vedere trei piloni: (1) combaterea și reducerea riscurilor prin anticipare și adaptare; (2) dezvoltarea de instrumente analitice și bune practici; (3) cooperarea practică în cercetare, educație, pregătire profesională și exerciții comune. Centrul va permite și implicarea altor state membre ale UE sau NATO în activitatea sa, urmând ca în cadrul acestuia să existe o colaborare între diverși cercetători și experți recunoscuți atât din România, cât și din alte state. Mai mult, inițiativa va fi sprijinită prin programele Europa digitală și Orizont Europa.
Citește mai mult:
SUA renunță la unele sancțiuni împotriva Nord Stream 2
Administrația Biden a anunțat oficial că renunță la sancționarea principalei companii și a directorului acesteia, un cetățean german, implicate în construirea gazoductului Nord Stream 2 dintre Rusia și Germania. Totuși, Departamentul de Stat va impune sancțiuni împotriva altor cinci entități rusești și împotriva a patru nave rusești care au instalat conducte în apele daneze. Secretarul american de stat, Antony Blinken, consideră că ridicarea sancțiunilor este în interesul național al SUA și va reafirma angajamentul SUA de a reconstrui relațiile cu aliații și partenerii din Europa. Gazoductul Nord Stream 2 face legătura între Rusia şi Germania prin Marea Baltică și reprezintă o investiție finanțată în principal de compania rusă Gazprom și alte cinci companii europene.
Citește mai mult:
euractiv.com – US waives sanctions on Nord Stream 2 as Biden seeks to mend Europe ties
reuters.com – Candidates to succeed Merkel clash on Nord Stream 2 pipeline
Australia: cine răspunde pentru comentariile jignitoare de pe rețelele sociale?
Înalta Curte de Justiţie din Australia pune la îndoială poziția organizațiilor media de a nu fi responsabile pentru comentariile defăimătoare publicate de utilizatori pe paginile lor publice. Autoritățile locale au stabilit că două organizații media australiene sunt responsabile pentru mesajele jignitoare din comentariile unor postări cu privire la cazul unui infractor minor maltratat într-un centru de detenție. Curtea supremă a decis că organizațiile media nu şi-au îndeplinit atribuţiile de editori primari ai comentariilor terților pe paginile lor publice de Facebook, postând mesaje „provocatoare” prin care invitau utilizatorii să comenteze.
Citește mai mult:
smh.com.au – High Court to hear appeal over controversial Facebook defamation ruling
sbs.com.au – Australian media companies lose Dylan Voller Facebook defamation appeal
#TaxareaBigTech
„Comisia folosește toate instrumentele de care dispune pentru a combate practicile fiscale inechitabile. Vom studia decizia [în cazul Amazon –n.r.] și vom reflecta asupra pașilor următori” – declarație a Vicepreședintelui Comisiei Europene, Margrethe Vestager
Amazon a câștigat la Curtea Europeană de Justiție un apel împotriva Comisiei Europene privind taxele datorate în Luxemburg, în valoare de 250 milioane euro. Această înfrângere se adaugă altui proces de notorietate legat de impozitarea Big Tech şi pierdut de Comisia Europeană – cazul Apple. Decizia Curții reprezintă un obstacol pentru edificarea unui cadru internațional pentru taxarea serviciilor digitale.
Lansarea Programului Digital European
Conferința „2030 Digital Compass: the European way for the Digital Decade”, găzduită de Comisia Europeană și președinția portugheză a Consiliului UE, pe tema direcției UE în ceea ce privește mediul digital, va avea loc pe 1 și 2 iunie 2021. În cadrul evenimentului, va fi prezentată viziunea blocului comunitar și va fi lansat Programul Digital European – primul instrument financiar UE pentru proiecte digitale.